* Spitalele sunt lăsate cu şi mai puţini bani în 2015 * Sindicaliştii din Sănătate cer creşterea lefurilor şi rezolvarea inechităţilor salariale
Federaţia sindicală Sanitas ameninţă cu declanşarea unor acţiuni de protest, în cazul în care, până la 1 aprilie, autorităţile nu vor găsi soluţii pentru creşterea veniturilor tuturor salariaţilor din domeniul sanitar. Sindicaliştii solicită şi noi regulamente de acordare a sporurilor, precum şi corectarea inechităţilor cauzate de suprapunerea claselor de salarizare.
Securea războiului a fost dezgropată chiar la finalul Consiliului Naţional al Sanitas, desfăşurat în data de 19 martie, la Bucureşti. La întâlnire au participat Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii, şi Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Nemulţumiţi de reacţiile şi de propunerile făcute de cei doi oficiali pe parcursul dezbaterilor, liderii de sindicat au stabilit, pentru moment, o eventuală pichetare a sediilor Ministerului Sănătăţii, al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Finanţelor Publice. Acţiunea de protest ar urma să aibă loc chiar de Ziua Mondială şi Naţională a Sănătăţii, pe 7 aprilie. Dacă cele două părţi nu vor ajunge la un acord, în ceea ce priveşte contractul-cadru în Sănătate pentru anul 2015, la pichetare sunt aşteptaţi să participe sindicalişti din toată ţara.
Bugetul spitalelor, gâtuit
La întâlnirea de pe 19 martie a participat şi liderul Sindicatului Sanitas Galaţi, Paraschiv Sălăvăstru. "Dincolo de veniturile mici şi de inechităţile salariale din sistemul sanitar, ceea ce ne nemulţumeşte în special este diminuarea fondurilor destinate serviciilor spitaliceşti. În 1999, atunci când a fost introdus sistemul asigurărilor sociale de sănătate, 60 la sută din bugetul alocat Sănătăţii se ducea la finanţarea spitalelor. În prezent, ponderea a scăzut la 33 la sută. Este foarte puţin, iar afectate cu precădere sunt spitalele orăşeneşti, cele de categoria a V-a. În acest context, spitalele nu vor putea face faţă nici nevoilor reale ale pacienţilor, nici nevoilor angajaţilor", a precizat Paraschiv Sălăvăstru.
Discuţii pe tema Fondului de Asigurări
Potrivit liderului de sindicat, astăzi (31 martie - n.r.) va avea loc o nouă întâlnire de lucru între Sanitas, Ministerul Sănătăţii şi CNAS. Proiectul care stabileşte noul contract-cadru nu va putea pleca să primească avizul guvernanţilor fără ca, în prealabil, să fie aprobat şi de sindicalişti.
O altă temere a angajaţilor din Sănătate ţine de Fondul asigurărilor de sănătate valabil pentru anul 2015. "Cel mai probabil, fondul va fi la nivelul celui din 2014, adică ceva mai mare faţă de 2013. Preşedintele CNAS spune că acesta este un lucru benefic. Noi nu îi împărtăşim în totalitate entuziasmul, având în vedere că din aceşti bani vor trebui finanţate şi programele de sănătate care între timp au trecut de la bugetul de stat la CNAS. Oricum ar fi, Sanitas nu va permite amânarea acestor decizii până spre sfârşitul anului, aşa cum am observat că se intenţionează", a mai spus Sălăvăstru.
Marşul tăcerii din 2013
Peste 10.000 de cadre medicale, printre care s-au numărat şi renumiţii chirurgi Gheorghe Burnei şi Ioan Lascăr, au participat, în noiembrie 2013, la „Marşul tăcerii”, o manifestare fără precedent în rândul angajaţilor din sistemul de sănătate. Un lanţ uman lung de câţiva kilometri, format din medici, asistenţi medicali, farmacişti, medici stomatologi şi studenţi, au protestat în urmă cu aproape un an, în Bucureşti. Printre revendicările Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate se numărau, pe lângă solicitările legate de salarizare, acordarea unui procent de minimum 6 la sută din PIB pentru Sănătate, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională, anularea transformării spitalelor în societăţi comerciale precum şi majorarea salariilor medicilor rezidenţi.
La începutul lui 2014, Guvernul a decis să acorde burse medicilor rezidenţi care aveau leafa de sub 3.000 de lei. Angajaţii din sistemul sanitar s-au aflat, în intervalul 14-16 octombrie 2013, în grevă japoneză. În total, peste 15.000 de medici şi 50.000 de asistenţi medicali au plecat din România de când s-au deschis graniţele Uniunii Europene.
