Mai ales pentru gălăţenii trecuţi de vârsta de 55 de ani, boala artrozică este a doua ca frecvenţă în lume, după cea cardiacă ischiemică. Mai multe detalii despre ce înseamnă artroză şi despre factorii de risc la care ne expunem, conştient sau nu, ne-a oferit dr. Mariana Pavel, şeful secţiei de Reumatologie din Cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi.
„Artroza înseamnă că la nivelul cartilajului articular - adică la nivelul acelui cartilaj care acoperă osul la încheietură - suprafaţa netedă, lucioasă, translucidă se deshidratează, se fibrilează, rupe astfel încât se formează osteotite (cioculeţe) care determină stânjenirea cavităţii articulare. Acest fapt antrenează modificări de poziţie - aţi văzut pe stradă persoane care merg cu picioarele foarte mult depărtate sau care şchiopătează”, a explicat medicul specialist.
„Ca denumiri avem spondiloză cervicală, dorsală, lombară, artroză de şold (coxartroza) artroza de genunchi (gonartroza) etc”, a precizat dr. Pavel.
Când apare artroza? „Până la menopauză, proporţia este egală între femei şi bărbaţi, ne-a spus medicul specialist. După menopauză, femeile sunt de două ori mai mult afectate decât bărbaţii. Cu o singură diferenţă, artroza de şold, care este mai frecventă la bărbaţi decât la femei”.
„Procesul artrozic poate fi localizat axial, adică coloană cervicală, dorsală, lombară sau poate fi localizat periferic: şold, umăr, genunchi, gleznă. Articulaţiile importante care duc greutatea sunt mai des afectate. Spre exemplu genunchii”.
„Persoanele care suferă de afecţiuni de acest fel se simt bine atunci când stau, dar încep să aibă probleme atunci când se mişcă. Artrozicul doarme noaptea, se trezeşte dimineaţa, e bine, dar începe să nu mai fie aşa de bine în a doua parte a zilei”, a declarat şeful secţiei de Reumatologie.
Principalii factori de risc
„Factori predispozanţi sunt: diabetul, supraponderabilitatea, mai cu seamă pentru articulaţiilor de la nivelul membrelor. Pentru că artroza poate să apară şi la nivelul mâinilor şi nu are nici o legătură cu greutatea individului. Un alt factor este reprezentat de anumite boli inflamatorii care secundar dezvoltă artroză. Expunerea la noxe, petrecerea unui timp îndelungat încălţat cu cizme de cauciuc”.
„Este cazul marinarilor de pe Dunăre - partea de vară e frumoasă, iarna însă e mai puţin frumos. Platformele de foraj marin, altitudinea mare, încălţarea cu cizme de cauciuc a angajaţilor din hale de producţie alimentară cu uniformă obligatorie. Sunt tot atâţia factori care pot contribui la aceste afecţiuni degenerative. Şi dacă factorii predispozanţi se întâlnesc cu terenul genetic, sigur că boala apare”, a încheiat dr. Mariana Pavel.
