Răbdarea se învaţă. Acesta pare să fie mesajul pe care autorităţile îl transmit zilnic gălăţenilor ce aşteaptă la trecerile de pietoni din oraş, fie ei şoferi sau pietoni. Despre semaforizarea din Galaţi s-a tot discutat în ultima vreme, însă fără folos. Cum îi trebuie chelului tichie de mărgăritare, tot aşa şi Galaţiului îi folosesc semafoarele inteligente. Amplasate cu scopul de a fluidiza traficul, semafoarele n-au făcut decât să-l încurce, făcând ca traversarea oraşului să fie o aventură. Degeaba au criticat proiectul, atât şoferii cât şi pietonii, li s-a cerut, frumos, să aibă puţintică răbdare.
Semafoarele inteligente - curat meşteşug de tâmpenie
Şi au cam avut. În primul rând, să se sincronizeze odată, mai ales cele de pe strada Brăilei! Cum verdele nu apare imediat, la o simplă apăsare pe buton, pietonii au înţeles că trebuie să aibă puţintică răbdare, ca semafoarele să contorizeze un anumit număr de maşini, ca să primească dreptul să traverseze strada. Joaca "de-a uite senzorul, nu e senzorul” s-a terminat: oamenii au priceput repede că butoanele nu au niciun rost, aşa că le-au lăsat în plata Domnului! Şi n-a trecut multă vreme până când şi semafoarele active au fost lăsate, prin unele locuri, pe galben intermitent, butoanele devenind nefuncţionale. În scurt timp, inteligenţa semafoarelor a dispărut la fel de repede precum a venit. La fel şi răbdarea şoferilor, care nu înţeleg cum pe o stradă dreaptă, şi relativ scurtă, cum e Brăilei, poţi prinde trei semafoare pe verde şi două pe roşu.
Gurul înţelepciunii locuieşte în Micro 19
E mic, amplasat la trecerea de pietoni de la Neacşu şi predă managementul stresului, în plină stradă, cu rezultate invidiate de mari psihologi. E vorba de semaforul inteligent din apropierea Dunărea Mall. Aici, fie ploaie, fie vânt, fie că apeşi pe buton, fie că nu, ca pieton aştepţi să traversezi chiar şi trei minute. Aţi citit bine, căci sătui să mai apese pe butoane, gălăţenii s-au apucat de cronometrat. Cu ceasul în faţă, orice pieton a aflat că trei minute din viaţa lui sunt pur şi simplu sechestrate de un semafor. Trei minute pot părea o eternitate, mai ales dacă e frig afară şi tu stai nemişcat, însă repausul te ajută să îţi pui gândurile în ordine, să îţi stăpâneşti impulsul de a da cu aparatul de pământ, să filosofezi la rostul tău pe lume şi să socializezi. În trei minute, la semafor se strânge popor cât de o minigrevă. Bine, dacă ai noroc şi semaforul a avut o zi bună, aştepţi doar un minut sau un minut şi jumătate! Iar de trecut, treci în 15 secunde, căci atât durează verdele.
După momentul de reflecţie, semaforul decide să se preocupe de sănătatea ta trupească şi te pune un pic la alergat. Inutil să vă spunem că trecerea de pietoni e imposibil de folosit de către un bătrân sau o persoană cu dizabilităţi. Inutil să precizăm şi că reacţiile gălăţenilor sunt negative, cu toată răbdarea pe care şi-o educă în fiecare zi.
"Traficul e infernal. Practic s-a mutat toată aglomeraţia la semafoare. Mai ales dimineaţa, când toată lumea se grăbeşte la serviciu, mai mult aştepţi la semafoare decât mergi pe stradă. Era mai bine fără ele“, spune, enervat, Răzvan V. Alţii, mai cu simţul umorului, spun că semafoarele fac o pregătire necesară supravieţuirii într-un oraş cu aşa un nivel de trai.
Cu ceva vreme în urmă, primarul Ionuţ Pucheanu oferea şi o soluţie în cazul în care sistemul nu-şi va dovedi eficienţa: întoarcerea la semafoarele cu programare manuală.
