Primarul Galaţiul - fost director general al FC Oţelul - spune într-un amplu interviu care sunt cauzele care au generat criza fără precedent în care se află clubul * Marius Stan cere din nou acţionarului majoritar să explice ce s-a întâmplat cu banii foarte mulţi pe care i-a găsit în conturi şi speră să se reuşească readucerea lui Grigoraş la echipă, ca un prim pas spre revenirea la normalitate
- Domnule Primar, aţi creat un iureş întreg cu situaţia de la Oţelul…
- Aş vrea ca, din capul locului, să spun un lucru. Oţelul este clubul meu de suflet, echipa unde m-am afirmat, locul de unde provin. Dar în acest moment Oţelul nu este pe prima pagină a agendei mele. Sunt Primarul Galaţiului şi problemele cu care se confruntă oraşul sunt mult mai importante şi mai dificile decât situaţia de la club.
- Şi atunci de ce aţi intervenit?
- Pentru că, mă repet, Oţelul este clubul meu de suflet. Dar mai există şi alte motive, mult mai importante: banii gălăţenilor investiţi în acest proiect şi banii munciţi de echipă, pe teren, câştigaţi în urma participării în Liga Campionilor şi pe care încă aşteptăm, cu toţii, să îi vedem cheltuiţi pentru fotbal şi nu pentru altceva.
- Aţi lansat acuzaţii grave la adresa domnului Adamescu...
- Mie îmi place să vorbesc despre fapte şi nu despre impresii ori opinii. Şi chiar v-aş propune ca acest interviu să rămână în zona faptelor. Nu am acuzat, ci am afirmat că nu s-au plătit salariile. Un fapt! Şi că domnul Grigoraş nu are contract. Tot un fapt! Poate cineva să mă contrazică?
„Mă lupt ca banii clubului să rămână în fotbal”
- Cei de la The Nova Group, acţionar majoritar la club, afirmă că salariile s-au plătit şi că Grigoraş este o opţiune pentru echipă...
- Salut mesajul pentru domnul Grigoraş. E un lucru firesc, pe care şi eu îl doresc concretizat cât mai repede, astăzi, dacă se poate. Despre plata salariilor însă, ideea era să fie plătite la zi. Adică nu doar pe decembrie ci şi pe ianuarie, iar februarie tocmai ce se încheie. Mai mult decât atât, cei de la TN Group evită răspunsul direct la o întrebare directă. Când am plecat de la Oţelul, în conturile clubului au rămas foarte mulţi bani, ce s-a întâmplat cu ei?
- În legătură cu aducerea lui Petre Grigoraş, pare să fie consens, sunteţi de acord cu domnul Adamescu?
- Pentru posibila revenire a lui Petre Grigoraş, da. Dacă se va întoarce, îl asigur că îl voi susţine, atât cât pot din postura mea actuală. Pentru situaţia de ansamblu a clubului, aşteptăm cu toţii intrarea în normalitate. Pentru asta mă voi lupta şi de acum încolo, ca banii clubului să rămână în club, pentru fotbal.
Explicaţia aducerii lui Adamescu la Oţelul
- Sunteţi în conflict cu domnul Adamescu, dar chiar dumneavoastră i-aţi propus să preia echipa!
- Aşa este. Numai că uităm cam repede istoria. Şi anume că cei din conducerea Combinatului deciseseră să nu mai finanţeze echipa şi mi-au cerut să găsesc un investitor. Nu să îl vând eu, pentru că nu îmi aparţinea – n-am avut acţiuni - ci să îl cedeze Combinatul. Eram angajat al clubului iar Combinatul era proprietar. Şi nu ţin minte să fi venit la poarta Combinatului zeci de oameni de afaceri din Galaţi sau din Europa, să preia echipa. Ca angajat al clubului am făcut demersurile ca Oţelul să fie preluat, cu tot cu performanţe şi banii din conturi, bani care mi-am dorit să fie folosiţi doar pentru fotbal. Pentru asta am căutat mult pe cineva care, în asemenea vremuri, să îşi ia răspunderea unei echipe de fotbal. Şi asta în condiţiile în care dispar investitorii din fotbal, nu apar! L-am găsit, l-am pus în legătură cu cei de la ArcelorMittal şi restul îl ştiţi.
- Vă pare rău că l-aţi adus pe domnul Adamescu?
- Este foarte greu de răspuns la această întrebare dar îmi asum riscul. În primul rând aş ridica, public, o întrebare. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi găsit pe cineva să preia clubul? Vă las pe dumneavoastră să judecaţi. Motivul pentru care l-am propus pe domnul Adamescu a fost faptul că este în fruntea unor afaceri legitime, care l-au propulsat în top-ul celor mai bogaţi români, parcă pe locul 3 sau 5... Acum este uşor să se arunce cu noroi în mine, dar a venit altcineva cu o variantă mai bună? Sau cu un grup de investitori? Că eu nu am auzit de aşa ceva...
- Nu aţi răspuns la întrebare!
- O fac acum. Nu este vorba despre o părere de bine sau de rău, a fost o alegere bazată pe unele realităţi economice despre care ştiam la acel moment. Dar nu voi ocoli esenţa întrebării dumneavoastră şi vă răspund aşa: îl voi critica pe domnul Adamescu, sau pe reprezentanţii săi, de fiecare dată când voi considera că a luat o decizie despre care cred că este împotriva intereselor fotbalului gălăţean şi al bunei cheltuiri a banilor publici investiţi în Oţelul. Iar când va lua decizii corecte îl voi aplauda. Prima ocazie ar fi readucerea domnului Grigoraş.
- În contractul de vânzare - cumpărare nu există clauze care să protejeze modul în care sunt folosiţi banii ce erau în club?
- Nu aveam cum să particip la negocieri. Acestea s-au desfăşurat în perioada în care eu deja intrasem în perioada de mandat, nu aveam nici un drept de a participa, iar cele două părţi au ţinut foarte mult ca aceste negocieri să fie confidenţiale. Am înţeles că acel contract ar avea clauze de confidenţialitate, nu ştiu sigur pentru că nici o parte nu vorbeşte explicit despre contract. La fel ca acea clauză de confidenţialitate de la vânzarea combinatului, că au trecut atâţia ani de atunci şi nu am aflat nimic. Aşa s-a creat confuzia cum că Stan a vândut. Nu, n-am vândut, doar am recomandat.
„Proiectul de acum nu continuă ce am lăsat”
- Aţi acuzat că au dispărut banii de la club...
- Nu am acuzat ci mi-am exprimat o temere. Şi mi-o menţin! Clubul Oţelul a câştigat milioane de euro din participarea în Liga Campionilor, după câştigarea Campionatului. Dacă banii aceştia nu mai sunt în conturile clubului, cine şi pentru ce i-a scos? Gălăţenii trebuie să ştie ce s-a întâmplat cu banii lăsaţi în visteria clubului.
- Cum comentaţi că în comunicatul TNG se vorbeşte despre „anomalii şi neconcordanţe” descoperite de auditorii externi?
- Iaraşi se uită că aceşti auditori au fost aduşi inclusiv la solicitarea mea, tocmai pentru a proteja ceea ce câştigase clubul. În privinţa acestor neconcordanţe, sunt convins că noul proprietar va lua măsurile juste de soluţionare.
- De ce aţi înlăturat banner-ele de la stadion?
- Pentru că TNG a cerut scoaterea lor. În aceste condiţii, Galaţiul nu se poate asocia cu un proiect sportiv care – printre altele – nu îşi plăteşte jucătorii deşi are bani în cont ori nu încheie un contract cu un antrenor de top care lucrează deja de o lună la acest proiect. Care pur şi simplu nu continuă ceea ce am lăsat. Să vă dau un contra-exemplu: Gala de Box, recent organizată, a pus din nou Galaţiul pe harta Europei. Publicitatea pe care am făcut-o oraşului, pentru atragerea de investiţii, a fost miza intrării noastre în acest eveniment. Am avut audienţă fantastică pe canalele TV care au transmis evenimentul, la Eurosport s-a vorbit despre Galaţi, a fost şi un clip despre oraşul nostru. Peste toate acestea puneţi şi faptul că am rămas cu patinoarul modernizat. În acest tip de proiecte sportive Galaţiul ar trebui să fie parte!
- Cum vedeţi rezolvarea situaţiei tensionate de la Oţelul?
- Trebuie ca fiecare să ne înţelegem rolul. Rolul meu este doar de a mă asigura că banii comunităţii se regăsesc în actul sportiv şi în bucuria suporterilor.
„Mi-am băut paharul amar al supărării fanilor”
- Suporterii v-au criticat şi v-au spus „Stop”.
- Au dreptate să fie supăraţi, antrenorul a plecat si sunt multe semne de incertitudine. Sunt gata să îmi asum toate acuzele lor. Şi le voi răspunde altfel, ca Primar al Galaţiului, construind un stadion de care să fim mândri. Unde să joace un Oţelul condus mai bine decât am făcut-o eu, cu mai mulţi bani în cont, cu o infrastructură de copii şi juniori mai bună, cu rezultate sportive şi mai înalte. Şi, de fapt, cred că le răspund încă de la promovarea în prima divizie, de acum aproape 30 de ani, când am fost în teren. Le răspund de la meciurile din UEFA, şi cel cu Juventus, când iarăşi am fost în teren şi prin toate celelalte performanţe ale Oţelului din anii când am muncit acolo zi şi noapte, indiferent dacă vorbim de Campionat, Supercupă sau participarea în Liga Campionilor. Cu punerea gaj la bancă a caselor familiei mele pentru a avea cu ce să suzpravieţuim când eram sub ameninţarea falimentului
- În final, ce aţi dori să spuneţi fanilor?
- Că le mulţumesc pentru susţinerea lor şi pentru dragostea faţă de echipă. Că mi-am băut paharul amar al supărării lor. Şi că le cer să se ducă la stadion şi să îi susţină pe băieţi!
- E cam ciudat ce spuneţi, chiar dumneavoastră aţi anunţat că nu mai veniţi la meci.
- Da, şi o voi face atâta vreme cât lucrurile nu se vor îndrepta în integralitatea lor. Dar suporterii trebuie să se ducă, îi rog să o facă!
