Aducerea la Galaţi a Moaştelor Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul Mirei Lichiei, în cadrul Sărbătorilor Andreiene 2009, a adunat laolaltă cu Dumnezeu şi Sfinţii Săi mulţime de pelerini.
De la an de an, acest exerciţiu al credinţei ne-a dat posibilitatea să vedem cum Corabia (Biserica) de la Dunărea de Jos, la cârma căreia se află Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Casian, creşte şi îşi consolidează “Trupul”; “Trup al cărui “Cap” este Însuşi Hristos.
Un “Trup” care uneşte în Hristos pe Păstor şi pe “cei mulţi” - din care facem parte şi eu, şi tu, şi noi, şi voi; mii, zeci de mii, sute de mii, un million de creştini ce alcătuiesc Biserica de la Dunărea de Jos.
O lume pe care am întâlnit-o în aceste zile la închinare, o lume unită în Duhul Păcii, precum “o pâine”. Creştini care se împărtăşesc din “Pâinea vieţii” care este Hristos. “O pâine, un trup suntem cei mulţi, căci toţi ne împărtăşim dintr-o Pâine”, spune Apostolul Pavel (I Corinteni 10, 15-17).
Şi într-o vreme de restrişte în care toată lumea vorbeşte, cei mari promit, dar nu fac nimic, credincioşii de la Dunărea de Jos au ales să se însoţească pe cale cu Cel care ne vorbeşte în tăcere, care ne iubeşte în tăcere...
“Multe am învăţat în ultimii ani de la Apostolului Andrei care ni L-a adus pe Mesia, Care Se cheamă Hristos, ne-a mărturisit domnul Gh. Bucur, în vârstă de 60 de ani, din Parohia Sfântul Mina. Am înţeles, e drept, la o vârstă înaintată, că Dumnezeu e Cel care ne ajută în neputinţele noastre omeneşti”.
„Tatăl Ceresc de aceea L-a trimis în lume pe Fiul Său, ca să ne ajute, ca să ne ridice la cele înalte, împărăteşti. Eu m-am şi împărtăşit la Sfânta Liturghie (în 30 noiembrie) şi observ că de la an la an sărbătorile noastre duhovniceşti devin mai adevărate, devin fireşti şi ne ajută să înţelegem mai bină că scopul în viaţa pământească este acela de a ne face prieteni cu Dumnezeu şi cu Sfinţii Săi”.
„La această sărbătoare, am mai avut o bucurie, aceea de a ne convinge că Sfântul Nicolae - despre bunătatea căruia aflăm încă de mici - este o realitate şi el trăieşte aivea…”.
“De ziua mea, am venit la Sfântul Apostol Andrei şi la Sfinţii Nicolae, Marele Vasile şi Sfântul Atanasie al III-lea Patelarie - care a trăit la Galaţi în mijlocul veacului al XVII-lea - ca să iau lumină, să mă împărtăşesc din frumuseţea netrecătoare a Sfinţilor lui Dumnezeu”.
„Ei au trăit cu trupul cu sute de ani în urmă; Apostolul Andrei cu aproape două mii de ani înaintea noastră şi totuşi sunt vii şi se roagă neîncetat pentru noi...”
O carte de la Sfântul Nicolae
La închinare am întâlnit între mulţii pelerini şi un copil. O fetiţă copleşită de mulţimea care venise la Sfinţi se distingea prin hainele ponosite… Nu cerşea, dar se bucura când era observată de câte vreun creştin care-i punea un bănuţ în plamă...
“Am venit cu bunica mea de la Buceşti ca să-l vedem pe Sfântul Nicolae. Vreau şi eu un carneţel cum aveţi dumneavostră, a cerut Diana, o fetiţă în vârstă de doar şapte ani. Eu sunt la grupa pregătitoare la Buceşti şi nu am pe ce să scriu…”.
Din vorbă în vorbă, am găsit-o şi pe bunica Dianei Feraru şi am reţinut despre fetiţă că are doar mamă, că e sigurul copil şi că o duce extrem de greu. Mica pesie a bunicii este singurul venit sigur în această familie.
Ce ne-a impresionat însă este dorinţa ei de a învăţa carte, deşi condiţiile materiale nu o ajută cu nimic. Carneţel nu am avut în acel moment pentru Diana, însă îl rugăm pe Sfântului Nicoale să trimită acestui copil (din Buceşti) cu drag de carte câteva caiete şi câteva cărţi, creioane colorate. Diana are dorinţa de a deschide o carte, pentru a-şi lumina mintea…
Aşa ne-au găsit Sfinţii lui Dumnezeu în acest an. Material mai săraci, dar bogaţi în credinţă, călători pe cărarea împărătească; toţi “cei mulţi” uniţi cu Unul Dumnezeu.
Pelerinii - Icoană a Bisericii
„Sunteţi cu toţii o icoană a Bisericii de la Dunărea de Jos, o icoană a Ortodoxiei, a spus Înalt Prea Sfinţitul Casian. Când venim la Sfinţi ca să le mulţumim, îi încredinţăm lui Dumnezeu gândurile noastre bune, faptele noastre, căderile, mai ales, ridicările noastre”.
„Sfântul Apostol Andrei este Învăţător al Evangheliei, este un mare misionar al prieteniei, o prietenie în Hristos pe care trebuie să o primim, trebuie să o cultivăm şi noi prin fapta bună făcută în dragoste faţă de aproapele”.
„Prezenţa noastră la Sfinţi, mulţumirea noastră adusă lor se transformă în rugăciune către Dumnezeu. El ne sărută fruntea, ne inundă inima şi ne dă din lumina Lui, din Viaţa Lui...”.
