-
- Episcopul Melchisedec Ştefănescu este cel care a reînfiinţat Episcopia Dunării de Jos, la 17 noiembrie 1864 * „Teologul cu o largă cultură este podoabă a Bisericii”
Participanţii s-au bucurat şi de prezenţa unui delegat al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului - în persoana prea cuviosului arhimandrit Pimen Costea.
Pledoarie pentru canonizare
Perceput drept un cărturar, dascăl şi luminat ierarh al Bisericii Ortodoxe într-o vreme tulbure pentru români, Episcopul Melchisedec Ştefănescu este cel care a reînfiinţat Episcopia Dunării de Jos, la 17 noiembrie 1864, din cenuşa fostei Mitropolii a „Proilaviei”, după cum el însuşi spunea. El şi-a pus amprenta asupra celui mai important eveniment istoric al românilor de la mijlocul veacului al XIX-lea, unirea de la 24 ianuarie 1859.
Cei prezenţi l-au evocat drept un model de viaţă şi lucrare pastorală, punte de legătură între timpul său şi timpurile noastre, între idealurile Sale de unitate şi demnitate naţională şi neputinţele de astăzi de a-i aduna în cuget şi simţiri pe români.
Evocându-l, preoţii, profesorii şi studenţii au făcut o pledoarie pentru canonizarea Episcopului Melchisedec, în ideea că, într-o zi, chipul luminatului Arhiereu va urca în icoană, asemeni contemporanului său din Ardeal - Sf. Andrei Şaguna.
Personalitate luminoasă
A fost dascăl la Catedră, înainte de a fi preoţit, iar între demersurile sale rămân de referinţă preocuparea pentru unitatea politică, dar şi pentru promovarea în spaţiul românesc a unei "literaturi și culturi care să poarte pecetea spiritului românesc”. Melchisedec Ştefănescu pune aceste aspecte mai întâi în cadrul Societății Literare Române și din 1870, la Academia Română.
Manuale într-o limbă simplă
În această calitate, în 1879, împreună cu Vasile Alecsandri, Episcopul Melchisedec cere înaltului for academic ca manualele de religie să fie scrise ”într-o limbă simplă, curată, românească”, notează Episcopul Eftimie în ”Viaţa şi înfăptuirile” lui Melchisedec Ştefănescu.
Testamentul Vlădicăi"
Între gesturile majore pe care le-a făcut Vlădica Melchisedec este și cel de donator de carte, preciza, între altele Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos. El a încredințat Bibliotecii Academiei Române, 2511 cărți, 82 de manuscrise și 114 monede. La rugămintea lui Ion Bianu a trimis Academiei Române și ˝broșurica Testamentul P.S. Melchisedec Ștefănescu˝”, spunea Înalt Prea Sfințitul Casian al Dunării de Jos.
A scos la lumină portretul lui Ştefan
Puţini ştiu astăzi că portretul clasic al Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt se datorează Episcopului Melchisedec Ştefănescu. Într-o vizită pe care a făcut-o la Cernăuți, Melchisedec Ştefănescu a descoperit în Tetraevanghelul (scris de Nicodim, în 1473) portretul unui Voievod. După dezbateri în cadrul Academiei, s-a ajuns la concluzia că portretul aparține Voievodului Ștefan cel Mare, canonizat ca sfânt în anii din urmă.
Patriotul sincer
„Episcopul Melchisedec Ştefănescu este patriotul sincer, luminatul ierarh, dascălul desăvârşit şi păstorul sfinţit, iar din viaţa sa pilduitoare reiese şi înălţătoarea sa lucrare. El rămâne în memoria acestui neam prin slujire, prin participarea la viaţa Bisericii sale şi a neamului său. Operele şi ctitoriile sale rămân, ca şi el, din neam în neam, făclii aprinse de înviere a neamului. El a unit altarul, catedra cu cel mai înalt for al credinţei şi al culturii poporului român - Academia, iar biblioteca sa a contribuit la fondarea bibliotecii Academiei Române. El este ctitor de cultură, de limbă, de istorie şi de viaţă românească“, spunea ÎPS Casian.
"Este unul dintre ctitorii Unirii"
- Episcopul Melchisedec Ştefănescu este cel care a reînfiinţat Episcopia Dunării de Jos, la 17 noiembrie 1864 * „Teologul cu o largă cultură este podoabă a Bisericii”
- „Episcopul Melchisedec Ştefănescu este cel care a propus Domnului Alexandru Ioan Cuza ca unirea să se facă după modelul de unitate al Bisericii şi trebuie cunoscut că modelul Unirii de la 1859 a fost pus la Galaţi. Vlădica a fost sfetnicul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Este unul din corifeii acestui act istoric, alături de Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu. El rămâne un unionist convins care gândea că România trebuie să devină un stat modern şi asemenea şi Biserica în care a slujit în vremuri delicate pentru toţi românii”, ne-a spus Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galaţi.
"Cărturar şi model de urmat"
- ”A rămas pentru noi un dascăl, un cercetător și un model demn de urmat, este un teolog de o largă cultură, ˝podoabă a Bisericii˝, cum l-a numit savantul Nicolae Iorga. Este o personalitate cu deschidere interdisciplinară și în calitate de ierarh al Biserici Ortodoxe Române, el a evidențiat că numai știința unită cu sentimentul religios, cu dragostea de Dumnezeu, pot scoate poporul la lumină", a spus conf. dr. Ivan Ivlampie, decanul Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie Galaţi.
Autorul primului manual de Dogmatică
- Personalitatea Episcopului Melchisedec Ştefănescu a captat atenţia şi la Simpozionul internațional din ”Anul Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor”, desfăşurat între 16 şi 17 mai, la Galaţi. În contextul temei, conferențiarul universitar dr. Cristian Ioja, de la Facultatea de Teologie din Arad, a evidențiat preocuparea slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române pentru descifrarea ”Teologiei Harului” în manualele de Dogmatică.
”În spațiul românesc, Episcopul Melchidec Ștefănescu este primul care a alcătuit un manual de dogmatică și unde a pus problema Teologiei Harului. Îl urmează I. Mihălcescu, dar nici unul, nici celălalt nu scapă de capcana scolasticii, care - să recunoaştem - îşi pune amprenta pe primele manuale de Dogmatică de la noi. Părintele profesor Dumitru Stăniloae este cel care schimbă radical lucrurile și care își construiește întreaga gândire teologică pornind de la aspectele palamite care aduc în atenție rolul Luminii necreate în creație și în viața noastră. El ne dă o Teologie Dogmatică în care pune în centru Persoana lui Hristos și comuniunea Sfintei Treimi și aduce cele mai complete construcții teologice. Părintele Dumitru Stăniloae este cel care ne invită la învățătura Sfinților Părinți, la Filocalie și, mai ales, la textul liturgic”, a spus conferențiarul Cristian Ioja.
A slujit întreg neamul românesc
- "Sunt nenumărate lucrările de restaurare a bisericilor şi mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, pe care Prea Sfinţitul Melchisedec le-a îndrumat şi supravegheat din nordul Moldovei şi până în sudul Moldovei, între februarie 1879 şi mai 1892, după ce a plecat de la Galaţi. Cercetând arhivele am dedus că este unul dintre smeriţii călugări care s-a rugat şi a păstorit nu numai cele două eparhii, ci întreg sufletul neamului românesc", a spus arhimandritul Pimen Costea.
120 de ani de la moartea lui Melchisedec Ştefănescu Scris de Maria Stanciu
Maria Stanciu
Articole recente - Maria Stanciu
Povești identitare la Dunărea de Jos. Parteneriat UZP - Școala Nr. 34 George, un student din India, a cântat în sanscrită "Dulcelui Iisus" Unde se roagă românii din Oraşul de Aur. Comunitatea românească din Praga Colindătorii din Galați ne-au invitat la praznic luminos Ateliere educativ-recreative pentru copii grav bolnavi
Mai multe din această categorie:
