La Festivalul Internaţional "Serile de literatură ale revistei Antares", care şi-a încheiat, miercuri seara târziu, cea de-a XVIII-a ediţie, cu un spectacol, surprize şi Gala premiilor, o icoană a Maicii Domnului, "protectoare a tuturor poeţilor", i-a fost dăruită, drept "Diplomă de Excelenţă", creatorului festivalului, poetul Corneliu Antoniu, de către părintele Mihail Milea.
Membru al Uniunii Scriitorilor (USR), sub pseudonimul literar Sava Bogasiu, părintele este scriitor şi etnograf, păstrător de tradiţie cunoscut până şi la New York, dar şi membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti!. Stăpân pe Logos (zicea de pildă: "Doar în Rai mai sunt locuri libere"), fermecător,"„român de două ori" (născut la Soroca), părintele a adus icoana din Basarabia. A venit de la Buzău întovărăşit de "Montana", întors din turneu în Elveţia, un grup exotic, etno şi internaţionalist al fraţilor Popescu - Dan şi Traian (ultimul scrie şi poezie patriotică şi şi-a amintit nostalgic de Galaţiul cu iahtul "Libertatea" la mal), la a patra generaţie de cântăreţi (bunicul lor a cântat şi cu Maria Tănase), iar ei se pot lăuda că i-au cântat şi Regelui Mihai, la Versoix. Nai, ocarină, fluier, chitară şi ţambal... electronic (sintetizator), cu vechi melodii româneşti şi europene.
Monograful buzoian Gheorghe Petcu, care a adus trupa, pregătise şi alte nume, celebre, dar a avut ghinion… Miercuri, ne-au încântat şi trei elevi ai Seminarului Teologic gălăţean, Alin, Adrian şi Gabriel, cu voci foarte bune, cu muzică celebră clasică şi canţonete.
Iubitul actor Gheorghe V. Gheorghe, poet publicat, ne-a recitat şi… cântat. În sală, cam puţini gălăţeni, majoritatea scriitori (şi nu toţi), autorităţi lipsă, ca de obicei, cu excepţia unui vicepreşedinte al Consiliului Judeţului (nu-l devoalăm, căci e campanie).
Nici revista culturală "Antares", de sub egida USR, care ar fi trebuit să publice bilingv poemele participanţilor, nu a apărut în festival, întâia oară în 18 ani, căci n-au fost viraţi banii de la Consiliul Local decât pentru Antologia festivalului, şi aceştia târziu, cărticica fiind tipărită în "buza" finalului!
După cinci zile de festival itinerant (Galaţi, Brăila, Isaccea, Tulcea şi Sulina), despre care vom mai vorbi, miercuri seara, pe scena Teatrului "Fani Tardini", directorul festivalului, Corneliu Antoniu, a anunţat distrincţiile, poeta şi avocata Lăcrămioara Stavire a înmânat diplomele, poeta Simona Toma a fost "glasul" în româneşte al invitaţilor din străinătate.
Premiile au mers la Brăila, Galaţi şi Bucureşti
Premiul pentru Poezie i-a revenit scriitorului brăilean Constantin Gherghinoiu, director al Liceului Pedagogic "Perpessicius" Brăila - o revelaţie, ne-a asigurat Antoniu.
Premiul pentru Proză a ajuns, mai puţin obişnuit, la un scriitor care încă nu este încă membru al USR, cum ar fi meritat (recunoştea Antoniu): gălăţeanul Ion Manea, umorist fin, fostul nostru coleg de ziar.
Premiul pentru Teatru a ajuns la Victor Cilincă, din Galaţi, iar Premiul pentru Critică la prof. univ. dr. Felix Narcis Nicolau, din Bucureşti (autorul studiilor „Codul lui Eminescu”, „Poesis international” etc.).
Diplomele de excelenţă le-au fost înmânate unor poeţi care au bătut drum lung sau au riscat să zboare printr-o lume a atentatelor: profesorul de franceză Mitin Cenghiz şi poetul Sina Akyol (poetul a venit, deşi rănit la un picior!), din Turcia, poetul Ioan Vieru, Bucureşti (directorul revistei „Contrapunct”), Antoni Gorcev Doncev, publicist şi poet bulgar, poetul Paul Spirescu, din Adjud, care a emoţionat asistenţa cu un poem dedicat mamei, poetul Valentin Talpalariu (redactor de radio la Iaşi), poetul Menachem Falek, din Israel, prof. univ. dr. Krasimira Koleva, Bulgaria, poetul cu retorica în sânge Emanoil Toma, din Câmpina, parodic, dar şi liric la nevoie, profesorul şi poetul gălăţean Viorel Dinescu (a recitat şi din Grigore Vieru). Dna Koleva, de la Facultatea Umanistă din cadrul Universităţii “Konstantin Preslavsky” din Shumen, ne-a dezvăluit că la Brăila s-a înfiinţat primul teatru bulgăresc (sub stăpânire otomană fiind, bulgarii au fost nevoiţi să-şi înfiinţeze şi prima lor academie în exil la Bucureşti). Profesoara, dintr-un oraş studenţesc cu festival internaţional de poezie, a mulţumit României primitoare, "care ne-a dat a doua noastră casă în timpul ocupaţiei turceşti" a Bulgariei… Alături, cu prietenie, au stat în sală poeţii turci invitaţi, oameni cu idei generoase europene, moderne, din câte am constatat stând de vorbă cu dumnealor. Căci trăim azi şi povestim despre ieri! Miercuri, a fost o seară între prieteni, în care s-a rostit în română, ebraică, turcă, bulgară, rusă, engleză şi franceză.
