Republica separatistă autoproclamată Nagorno-Karabah a anunţat joi autodizolvarea sa şi a tuturor instituţiilor sale, începând de la 1 ianuarie 2024, la o săptămână după o ofensivă victorioasă a Azerbaidjanului în teritoriu, după 30 de ani de conflict, relatează AFP. La rândul său, premierul Armeniei a denunţat "epurarea etnică" din enclavă.
Decretul lui Samvel Şahramanian anunţă dizolvarea "tuturor instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor (...) de la 1 ianuarie 2024" şi stipulează că, în consecinţă, "Republica Nagorno-Karabah (Arţah) îşi încetează existenţa".
Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au suferit săptămâna trecută, în 24 de ore, o înfrângere militară care i-a forţat să capituleze în faţa Azerbaidjanului, căruia enclava i-a fost ataşată în 1921 de puterea sovietică. După ce a sprijinit decenii la rând teritoriul, de această dată Armenia nu a mai intervenit. Populaţia armeană din Nagorno Karabah a pornit ulterior într-un exod în care circa 65.000 de persoane, adică peste jumătate din cei circa 120.000 de locuitori, au plecat în doar câteva zile, de teama unor represalii din partea Azerbaidjanului, în pofida promisiunilor de la Baku că drepturile le vor fi respectate.
În acest context, joi, premierul armean Nikol Paşinian a îndemnat comunitatea internaţională să ia măsuri şi să pedepsească Azerbaidjanul pentru "epurarea etnică" în curs de desfăşurare în enclavă. "În cazul în care condamnările (din partea comunităţii internaţionale) nu sunt urmate de decizii politice şi juridice adecvate, aceste condamnări vor deveni acte de consimţământ cu ceea ce se petrece", a denunţat premierul armean.
