Duminică, 12 mai, în pădurea Breana, din satul Roșcani, în plină Rezervație Naturală, va avea loc o nouă ediție a Sărbătorii Bujorului
Printre artiștii care vor anima, prin muzică şi dans, scena și atmosfera acelei zile se numără Andreea Bălan, dar și Mirela Lepădatu, Codruța Filip, Ansamblul ”Doina Covurluiului”, prezentatoarea emisiunii ”Matinali și Populari” de la Etno TV, Lavinia Târzianu, interpretul de muzică populară Ion Paladi. Vor performa în registru folcloric grupurile de dansuri Rădeșteanca, Bujorul Românesc și Umbrăvioara, artista Doinița Fluturu şi alții.
Locul unde floarea naţională conviețuiește pașnic cu stejarul
Rezervația naturală de bujori și pădurea de stejari se află la circa 70 de kilometri de orașul Galați, în comuna Băneasa, în vecinătatea bisericii din satul Roșcani. Lăcașul de cult e renumit pentru forma atipică, dar și pentru pictura murală în stil neo-bizantin din interior, care se mai regăseşte în cea din exteriorul Mănăstirii Voroneţ.
Regia Națională a Pădurilor Romsilva se ocupă de administrarea celor două sute de rezervații din țară, printre care și cea de la Băneasa, întinsă pe 153 de hectare. Pe porțiuni din această suprafață crește, protejat de lege, bujorul românesc. Acesta este considerat simbolul luxului și prosperității, iar în latină bujorul poartă numele ”Paeon”, după numele miticului doctor. În mitologia greacă se spune că Ares, rănit în lupta cu Diomede a fost vindecat de Paeon, la ordinul expres al lui Zeus, cu un leac din plante și lapte. Tot doctorul Paeon, la ordinul lui Zeus i-a vindecat rana produsă de săgeată, lui Heracle. Stârnind furia zeilor, Paeon a fost transformat de Zeus în bujor pentru a fi salvat și aici este punctul în care, în virtutea unei stranii ciclicități, comuna gălățeană Băneasa întră în istorie braț la braț cu marii eroi ai Războiului Troian.
Bujorul, ca pricină de gâlceavă
Bujorul a devenit din 2022, oficial, prin decret prezindențial, Floarea Națională a României, cu 180 de voturi pentru, 39 împotrivă și 23 de abțineri în Parlament, semn cert al unei scindări pe criterii de rigurozitate botanică a sofisticatei clase politice de la noi.
Conform legendei, bujorii sunt expresia florală a sângelui oștenilor moldoveni căzuți în lupta de la Roșcani de la 1574, când Ioan Vodă cel Viteaz a fost înfrânt de turci. Evenimentul este marcat de ridicarea unui monument al domnitorului.
Când bujorul e luat cu arcanul civismului
Înainte de Revoluţie, la Monumentul din Roșcani se organizau festivităţi grandioase la care erau aduși de bunăvoie elevi și muncitori din tot judeţul Galaţi. Totul culmina cu o petrecere câmpenească, ”Sărbătoarea Bujorului”, la care erau convocați toţi sătenii, dar şi spuma funcționărimii de partid din județ.
Se năștea, astfel, un prilej de mâncat mici și degustat bere, după tipicul cumpătării noastre tradiționale, în vremuri neelectorale, pentru că totul se plătea, iar în acele vremuri când educația excela, până și găleata de plastic era facultativă.
