Lucrările la canalul de irigaţii Siret - Bărăgan se vor relua în luna martie, iar banii vor fi asiguraţi din fonduri europene, conform unei declaraţii a lui Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii
Construcţia canalului a revenit în actualitate, după ce agricultorii s-au plâns că seceta din acest an le-a afectat grav culturile şi există riscul ca multe suprafeţe agricole să rămână nelucrate, pentru că pământul este foarte uscat. În context, Sorin Moise a adăugat că există şi alte obiective de investiţii, circa 100 de milioane de euro fiind alocaţi pentru lucrări locale, în zonele în care nu există infrastructură de irigaţii.
Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, lucrările care vor începe în martie 2024 vor viza în primă fază un tronson de 35 de kilometri.
"Râu artificial" de 190 de kilometri
Canalul Siret - Bărăgan ar putea deveni un "râu artificial" de 190 de kilometri, care să traverseze patru județe și care să devină sursă de apă pentru terenurile agricole secetoase din Bărăgan. Canalul ar putea asigura irigarea gravitaţională a 700.000 de hectare, ceea ce reprezintă aproape 10 la sută din suprafaţa agricolă a ţării, valoarea producţiilor suplimentare fiind estimată la circa 100 milioane de euro anual. Irigarea s-ar face aproape gratuit, fără să fie necesare grupuri de pompare, deci nici costuri energetice.
Pe lângă irigaţii, canalul ar elimina şi riscul unor viituri catastrofale, precum cele produse în perioada 2005-2014, deoarece va proteja circa 130 de kilometri de diguri de pe malul gălăţean al Siretului, dar şi 130 de kilometri de diguri de pe malul drept, în județele Vrancea și Brăila. Canalul va prelua 21 milioane de metri cubi de apă din bazinul Siretului, pe lângă cei 16 milioane de metri cubi preluați de acumularea Călimănești, cel mai important baraj de pe râu.
Proiect din anul 1912
Construcţia acestui canal, cu o lungime de aproape 200 de kilometri şi numeroase ramificaţii, a fost propusă prima dată în anul 1912, când, după numele iniţiatorului său, era numit "Proiectul Davidescu".
Discuţiile despre un canal prin Bărăgan au fost reluate în 1952, odată cu elaborarea strategiei naţionale de construire a sistemelor de irigaţii. În anii 1965, 1968 şi 1971 au fost elaborate mai multe studii, iar în 1984 a început elaborarea proiectului. Construirea canalului a fost aprobată printr-un decret emis pe 10 ianuarie 1986.
Investiţia a demarat în anul 1987, pe un tronson de 50 de kilometri, în judeţul Vrancea, din care a fost finalizat un segment de numai 5,7 kilometri, lucrările fiind sistate după Revoluție.
Ulterior, prin Legea 363/2006 a fost prevăzută realizarea obiectivului "Canal magistral Siret - Bărăgan între Adjud şi Dridu", iar în ianuarie 2014 a fost înființată Regia Autonomă "Administrația Canalului Siret-Bărăgan".
Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea estima că finalizarea canalului Siret - Bărăgan presupune o finanțare de circa 5,5 miliarde de euro.
Date tehnice ale canalului
- 198 de kilometri lungime;
- traseu cuprins între acumularea Călimănești și lacul Dridu, aflat la nord de București, pe râul Ialomița;
- 57 de metri lățime la suprafața apei şi 20 de metri la fund;
- 7 metri adâncime;
- posibilitatea de irigații pe o suprafaţă cuprinsă între 500.000 şi 700.000 de hectare.
În acelaşi timp, canalul va fi şi cale de transport naval pentru barje, iar localităţile Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu ar căpăta statutul de porturi. De asemenea, canalul ar putea fi utilizat în scop de agrement.
