* Aproape 270.000 de buletine de vot neîntrebuinţate * Cei 30.248 de români din diaspora au votat majoritar cu partidul a cărui imagine este Elena Udrea
Deşi autorităţile au tipărit, pentru românii din diaspora, 299.941 de buletine de vot la alegerile europarlamentare, doar 30.248 de cetăţeni au trecut pragul secţiilor de votare. În topul ţărilor cu participare românească la vot conduce Moldova - 9.558 de votanţi, urmată de Italia - 3.806 votanţi (în condiţiile în care erau aşteptaţi la urne 41.203), Spania - 2.384 votanţi, Franţa - 2.255, Belgia - 2.095, Germania - 1.081 şi Marea Britanie - 808. În Canada şi SUA au participat la vot doar 566, respectiv, 460 de cetăţeni. Nu dezinteresul i-a determinat pe români să nu voteze, ci distanţele mari faţă de secţiile de votare şi faptul că nu-i cunoşteau pe candidaţi.
De exemplu, Gabriela din Germania ne-a mărturisit că este prima dată de când stă în această ţară când nu s-a putut vota la Hamburg, la consulatul onorific!
Doamna Verginica Tâmpeanu ne-a semnalat că nici copiii ei din Belgia nu au putut vota la Antwerpen, pentru că au fost condiţionaţi de depunerea unei cereri la Bruxelles, aflat la 80 de km distanţă!
Iată ce ne-au mărturisit gălăţeni ale căror poveşti de succes le-aţi putut citi în pagina de Diaspora a ziarului nostru:
Daniel Nicolau: „Nu am vrut să votez pentru candidaţii Italiei, pentru că nu ei reprezintă interesele MELE. Eu mă consider cetăţean român şi vreau să fiu reprezentat de semenii mei în forurile internaţionale. A vota pentru cei de aici însemna a irosi un vot pentru că ei vor apăra întâi interesele populaţiei ţării lor. Nu am votat din motive economice: cea mai apropiată secţie de vot era la Bologna, la circa 150 km de locuinţa mea. Însemna 300 de km dus-întors, circa 30 de euro de carburant, plus alţi 20 de euro tarife autostradale, plus patru ore (sau mai mult) de timp… spuneţi-mi dacă merita! Părerea mea e că intenţionat s-au pus la dispoziţia alegătorilor din diaspora puţine secţii, ca să-i descurajeze să meargă la vot, ţinând cont de faptul că mulţi dintre noi ar vota cu dreapta... PSD-ului i-a fost învăţătură de minte lecţia din 2009. Atunci am mers la vot la Florenţa, aflată la circa 40 km distanţă de locuinţa mea”.
Gabriela Miu: „Nu am votat, din simplul motiv că nu am avut timp să mă documentez în ceea ce-i priveşte pe candidaţi. Nu pot da votul meu unui candidat despre care nu ştiu nimic. În plus, e o vorbă: dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nu l-ar cere nimeni. Nu mai am încredere, cu atât mai mult cu cât văd lumea înverşunată împotriva anumitor persoane, care, culmea, au cele mai multe voturi. Concluzia: ori votul nostru nu contează şi suntem doar amăgiţi, ori lumea îi urăşte dar îi şi votează”.
Clara Moraru: "Pentru mine este important să rămân în contact cu ţara de origine, România, şi de la depărtare sunt îngrijorată de modul în care a fost şi mai este condusă de politicieni în majoritate corupţi şi interesaţi doar de ceea ce le poate aduce lor personal beneficii. Am votat Forţa Civică, pentru că am sentimentul că au în echipă oameni buni, capabili şi cinstiţi. Îi urmăresc pe Facebook şi îmi place că îşi păstrează demnitatea şi în faţa jignirilor şi criticilor, nu cad în vulgaritate şi mitocănie doar pentru a deveni (mai) populari. Pe de altă parte, locuiesc de mai mult de 15 ani în Luxemburg şi este important pentru mine să fiu implicată în politica locală şi naţională, să particip la deciziile care vor afecta ţara în care trăiesc, dar şi întreaga Europă", ne-a mărturisit Clara Moraru, una dintre cei 300 de alegători români din Luxemburg.
Mesaj din Spania: „Evident că nu am votat pentru că muncim, iar urnele de vot închid noaptea, când noi suntem liberi şi pentru că noi nu avem timp să cunoaştem persoanele care au candidat. Şi ce e mai bine: un vot la nimereală sau un vot bun? De multe ori, considerăm că şi tăcerea e un răspuns”, este mesajul unui român care locuieşte în Spania.
Iată ce au ales puţinii români care au fost la vot:
Românii din străinătate au ales cu dreapta
Cei 30.248 de români din diaspora au votat majoritar cu partidul a cărui imagine este Elena Udrea. Nu mai puţin de 8.468 de voturi au fost pentru PMP, iar 4.658 pentru PDL. Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC a primit 3.274 de voturi, PNL - 2.576, Forţa Civică - 1.918, Mircea Diaconu - 1.890, iar PP-DD - 1.626 de voturi.
În Moldova, din 9.558 de votanţi, 5.259 au ales PMP, iar 2.162 PDL. Pentru PNL s-au înregistrat 461 de voturi, pentru Alianţa PSD-UNPR-PC - 397, iar pentru Forţa Civică - 215.
Iată şi topul preferinţelor electorale din Italia: PP-DD - 885 de voturi, PMP - 608, Alianţa PSD-UNPR-PC - 536, PDL - 379, Mircea Diaconu - 295 voturi, Forţa Civică - 255, iar PNL - 234.
În Spania, clasamentul a fost următorul: PMP şi PP-DD la egalitate cu câte 433 de voturi, PSD-UNPR-PC - 349, PDL - 199, PNL - 196, Forţa Civică - 182, iar Mircea Diaconu - 160.
În Franţa, voturile românilor s-au dus către: PER - 543, PMP - 369, PDL - 249, PNL - 183, Alianţa PSD-UNPR-PC - 180, Mircea Diaconu - 159, iar Forţa Civică - 147.
Iată şi clasamentul electoral din Belgia: PDL - 375 de voturi, PMP - 277, PNL - 314, Alianţa PSD-UNPR-PC - 249, Forţa Civică - 214, Mircea Diaconu - 166 de voturi.
Românii din Germania au votat astfel: 206 pentru PMP, 144 pentru PNL, 140 pentru PDL, 123 pentru Alianţa PSD-UNPR-PC, iar 97 pentru Forţa Civică.
Voturile din Marea Britanie s-au dus către: PMP - 147, PNL - 108, PDL - 97, PSD-UNPR-PC - 75, Forţa Civică - 84 de voturi, iar Mircea Diaconu - 77.
În Canada, voturile românilor s-au dus către: PMP - 139 de voturi, Mircea Diaconu - 101, PDL - 82, Forţa Civică - 59, PNL - 54, Alianţa PSD-UNPR-PC - 52 de voturi.
Citeşte şi: Irina Pavlovici, despre viaţa românilor de peste hotare: „Cu dragoste despre un popor de cuci”
