În judeţul Galaţi se înregistrează cel mai mic procent din ţară de aprobare a solicitărilor de înregistrare a firmelor ca plătitoare de TVA * Consecinţa? Costuri mai mari pentru investiţii sau achiziţii, pierderi de contracte şi clienţi * „După ce că Galaţiul este vitregit economic, se pun pe chituci şi firmele care încă mai funcţionează”, acuză Patronatul IMM-urilor Galaţi
Înregistrarea în scopuri de TVA şi evaluările de după depunerea la Finanţe a „Formularului 088” au devenit un chin pentru firmele gălăţene şi riscă să producă blocaje majore în economia gălăţeană, avertizează Patronatul IMM-urilor Galaţi. „Formular 088” şi-a câştigat o tristă notorietate în mediul de afaceri odată cu modificările Codului Fiscal intrate în vigoare la începutul acestui an, pentru că respingerea de către structurile teritoriale ANAF a cererilor de înregistrare a agenţilor economici ca plătitori de TVA a devenit - la Galaţi, cel puţin - mai degrabă regula şi nu excepţia. Mai exact, la Galaţi, potrivit unei situaţii centralizate de ANAF, procentul de aprobare a cererilor de înregistrare a unor agenţi economici ca plătitori de TVA a fost anul acesta de doar 38,5 la sută, cel mai mic nivel din ţară!
„S-a ajuns la restricţionări foarte grave în accesul la a face o afacere, pentru că, în baza unor criterii subiective, fără nici un fel de transparenţă, o comisie de funcţionari publici - care n-au condus o afacere în viaţa lor, care n-au neapărat nici studiile cele mai înalte - au ajuns să hotărască viaţa unui om! Pentru că, dacă te duci şi ţi se spune că nu poţi să te înregistrezi în scopuri de TVA, îţi distruge afacerea. Nu ai cod de înregistrare în scop de TVA, nu mai este deductibil TVA, nu figurezi ca plătitor de TVA şi în condiţiile acestea cine mai face afaceri cu tine? Se distruge şi firma, şi activitatea, şi elanul, şi tot! După ce că Galaţiul este vitregit din punct de vedere economic de multe lucruri, mai vin şi Finanţele să pună pe chituci firmele care încă mai funcţionează!”, a declarat Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, care este şi prim-vicepreşedinte la nivel naţional al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Respinşi fără explicaţii
Problemele generate de „Formularul 088” şi condiţiile mai stricte de înregistrare în scopuri de TVA au fost sesizate şi la nivel naţional. Una dintre ele este numărul mare de documente solicitate – venituri, active, studii etc. – cărora li se adaugă şi un chestionar stufos cu întrebări care, în opinia întreprinzătorilor, n-au neapărat relevanţă pentru o afaceri. În plus, solicitanţilor respinşi nu li s-au dat foarte multe explicaţii, iar unul dintre cele mai întâlnite motive-tip de refuz a acordării codului de înregistrare în scop de TVA este la modul: „persoana impozabilă NU justifică intenţia şi NU are capacitatea de a desfăşura activitate economica, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA” .
Dar fie şi în condiţiile unor norme fiscale controversate, se observă discrepanţe foarte mari la nivelul judeţelor între rezultatele evaluărilor făcute de structurile ANAF. Potrivit datelor centralizate de ANAF, Galaţiul, cu un grad de aprobare a statului de plătitor de TVA de numai 38,5 la sută, se află pe ultimul loc în ţară! Chiar şi la nivelul Regiunii Sud-Est, Galaţiul este mult în urma judeţelor vecine: Buzău (78,53 la sută), Brăila (68,4 la sută), Vrancea (59,29 la sută), Constanţa (57,39 la sută). Poate nu este lipsită de relevanţă nici observaţia că judeţele cele mai dezvoltate economic sunt şi cele în care firmele au avut cele mai puţine probleme în înregistrarea în scopuri de TVA, iar gradul de aprobare este cel mai ridicat: Braşov (83,08 la sută), Cluj (80,37 la sută), Sibiu (81,12 la sută). În fapt, cam toate judeţele sar de 60 la sută procent de aprobare. Ce să înţeleagă întreprinzătorii gălăţeni când, în timp ce ei sunt respinşi la evaluări, la Sălaj se ajunge la un procent 87,3 la sută de aprobare?
„Greu la deal” fără cod de TVA
Firmele recent înfiinţate sunt primele pe lista celor respinşi, însă prin furcile caudine ale „Formularului 088” trebuie să treacă şi firmele cu vechime, în cazul în care, de exemplu, în structura lor organizatorică intervin schimbări (schimbarea sediului social, schimbări în structura administrativă sau a acţionariatului etc. – n.r.) Refuzul ANAF de înregistrare a firmei în scopuri de TVA (cod neacordat sau anulat) poate bloca total activitatea unei firmei. Asta pentru că, în lipsa codului de TVA, societăţile nu-şi pot deduce o parte din cheltuielile cu diversele investiţii realizate, fiind obligate să suporte taxa de 20 la sută la achiziţia unor echipamente sau materii prime, de exemplu. Altfel spus, pentru o firmă, lipsa codului de TVA poate însemna pierdere sau blocare de resurse financiare, pierdere de clienţi sau contracte.
Duelul formularelor între firme şi ANAF
Motivaţia ANAF pentru introducerea unor condiţii mai stricte în acordarea codului de TVA a fost evaziunea fiscală foarte mare evidenţiată în acest domeniu în anii trecuţi. Iar România are, într-adevăr, cel mai mare deficit la colectarea TVA din Uniunea Europeană, motiv pentru care ANAF apreciază că se impun masuri extraordinare pentru contracararea evaziunii fiscale. De notorietate sunt cazurile cu firme-fantomă, în care „patronii” erau, de exemplu, persoane fără adăpost sau cetăţeni de prin statele arabe sau spaţiul ex-sovietic, firme folosite în fraude cu returnări de TVA. Prin urmare, dorinţa Finanţelor de a reduce evaziunea fiscală este una lăudabilă, pentru că evaziunea fiscală afectează şi bugetul public, dar şi competitivitatea pe piaţă a firmelor corecte. Pe de altă parte, patronatele apreciază că evaziunea în domeniul TVA, în special în fraudele din returnările de TVA, pleacă mai degrabă de la carenţele organizatorice din sistemul finanţelor publice.
”Nu este un secret că cele mai răsunătoare fraude cu returnări de TVA s-au făcut cu complicitatea unor lucrători ANAF, pentru că această returnare trebuia aprobată de cineva. Dar, mai mult, a fost adesea şi o complicitate între politic şi cei care aprobau din Finanţe... Prin urmare, avem o problemă şi cu corectitudinea funcţionarului public şi cu modul în care se verifică dacă o returnare de TVA este sau nu legală. Ei spun că, prin Formularul 088, reduc evaziunea, dar cum o reduc? Efectele negative asupra economiei sunt, în actuala formulă, mai multe decât cele pozitive. Toţi întreprinzători sunt consideraţi din start potenţiali evazionişti, iar firmele, care taman ele aduc bani la bugetul de stat, nu mai sunt lăsate să funcţioneze! E ca şi cum ai omorî vaca, de frică să nu-ţi fure cineva laptele!”, a explicat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Simplificare cu răspundere limitată
Semnale de alarmă privind „Formularul 088” au mai venit din partea patronatelor. Încă de la mijlocul acestui an, CNIPMMR a realizat un amplu sondaj la nivelul IMM-urilor, privind modul de implementare si efectele Formularului 088, precum şi ale procedurii evaluării intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA. Răspunsurile au fost categorice, mai bine de 95 la sută dintre cei chestionaţi declarând că au întâmpinat dificultăţi în parcurgerea procedurilor amintite. Printre dificultăţile întâmpinate, întreprinzătorii au menţionat birocraţia excesivă (95 la sută), lipsa transparenţei criteriilor de evaluare (80 la sută), neclarităţi în procedura de evaluare (75 la sută), dar şi lipsa motivării în fapt şi în drept a deciziei de neîndeplinire a criteriilor (22 la sută).
Chiar şi la nivelul ANAF şi al Ministerului de Finanţe s-a înţeles că este o problemă, în sensul că s-a ajuns la o formă prea rigidă şi greoaie pentru acordarea codului de TVA. Drept urmare, în urma unor consultări publice, procedurile referitoare la Formularul 088 au fost, din iulie a.c., simplificate, însă nu suficient cât să mulţumească mediul de afaceri. „Simplificările nu reprezintă nici 10 la sută din problema de fond. În fapt, nimeni n-ar trebui să îngrădească, decât în cazul comiterii unor ilegalităţi, dreptul cuiva de a dezvolta o afacere”, a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi. În fapt, reprezentanţii mediului de afaceri doresc ca înregistrarea în scopuri de TVA să se facă în baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere, formulă care, însă, pare a nu fi foarte agreată de ANAF.
Divergenţe duse până la nivel european
Subiectul TVA este în continuare unul deschis, iar divergenţele dintre patronate şi Finanţe s-au mutat şi pe terenul jurisprudenţei europene. Astfel, firmele invocă normativele europene, în speţă Directiva TVA, potrivit căreia, în esenţă, dreptul unei persoane de a derula o afacere şi a efectua operaţiuni cu TVA nu poate fi limitat. În plus, jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie vine şi ea cu anumite definiţii şi criterii clare privind intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice.
La sesizarea mediului de afaceri, dar şi a mediului de consultanţă fiscală din România, Comisia Europeană analizează situaţia din România privind aplicarea normelor comunitare în domeniul TVA şi nu este exclusă demararea unei proceduri de infringement. Problema, din perspectiva mediului de afaceri, este că o asemenea procedură de infringement poate dura extrem de mult, plus că autorităţile pot veni, la un moment dat, cu o altă formulă, dar care să nu difere foarte mult de cea iniţială (a se vedea precedentul cu celebra taxă auto – n.r.). Prin urmare, soluţia optimă – până să se ajungă la o procedură de infringement - ar fi tot o înţelegere amiabilă între Finanţe şi reprezentanţii mediului de afaceri. La urma-urmei, ar trebui să se plece de la premiza că şi Finanţele şi întreprinzătorii îşi doresc un mediu de afaceri sănătos, care să favorizeze dezvoltarea economică. Prin urmare, avem nevoie de proceduri eficiente, dar în acelaşi timp mai suple şi mai nebirocratice. Scopul diminuării evaziunii fiscale trebuie urmărit, desigur, inclusiv în colectarea TVA, dar folosirea unor strategii care afectează o mare parte a firmelor corecte, mergând până la blocarea totală a activităţii, nu poate fi o soluţie.
