A fost odată o țară, cu oameni buni, peste care, la un moment dat, a venit o pandemie... un virus care a paralizat toată țara, chiar lumea întreagă. Și acești oameni s-au văzut nevoiți ca, preț de doi ani, să poarte măști și să stea închiși în case, departe de preocupările cotidiene și mai ales departe de părinți și bunici, de toți cei dragi. Și locuitorii acestei țări s-au adaptat cum au putut mai bine și au respectat regulile impuse de conducători. A trecut pandemia, oamenii și-au reluat activitățile cotidiene. Au învățat din nou să se readapteze la viață, să trăiască, să socializeze. Cel mai important lucru a fost însă că școlile s-au redeschis și elevii s-au întors în bănci. Și și-au reluat activitățile extracurriculare, au vorbit între ei, s-au întâlnit și au socializat, s-au readaptat la obiceiurile dinaintea pandemiei. Dar totul a fost pentru scurt timp. A venit un ministru al Învățământului care a constatat că atât elevii, cât și profesorii au nevoie de mai multe vacanțe. Așa că omul a pus mâna pe pix și a scris... modificări ale sistemului clasic de notare, modificări ale tezelor și lucrărilor, ale structurii anului școlar. Nu a umblat, din păcate, la materia extrem de stufoasă, nu a modificat manualele greoaie și fără noimă, greu de digerat de elevi și profesori. A împărțit anul școlar în semestre, semestrele în module și modulele în vacanțe. Așa că bietul elev a fost obligat să se adapteze din nou. Și doar el, elevul de astăzi, știe cât de greu i-a fost ca, din cinci în cinci săptămâni, să ia o pauză de la ritmul lui cotidian și să se trezească pentru câteva zile în vacanță, apoi să se readapteze la școală și iar vacanță.
Și a existat o categorie de oameni, profesorii, care și-au făcut meseria din vocație, chiar dacă ziua de salariu era una cu lacrimi în ochi. Și așa, la începutul modulului V, din anul școlar 2022-2023, acești oameni au închis, la propriu, școlile. Sărăcia și subfinanțarea sistemului actual de învățământ i-au determinat să iasă în stradă. Și, așa, elevii s-au trezit din nou acasă... pe durată nedeterminată. Și chiar dacă, peste doar o săptămână, aceștia ar fi trebuit să intre în vacanța mare, situația anului școlar este încă incertă și planează sub semnul grevelor și al protestelor masive, clopoțelul final fiind în mâna guvernanților, care ar trebui să sune, după trei săptămâni de negocieri, finalul de an școlar. Din păcate, mai marii de la Bucureşti au alte probleme: ba cu rotativa, ba cu protestele altor categorii sociale, ba cu sancţiunile de la UE. Şi spun că nu sunt bani. Dar pentru pensii speciale, pentru indemnizaţii nesimţite, consilieri peste consilieri care nu fac nimic şi plimbări în străinătate sunt bani. Cum Dumnezeu nu începe austeritatea asta niciodată de sus? Sau sunt declaraţiile lor doar poveşti, într-o Românie ajunsă cu răbdarea la os?
