De şase ore ascult şi citesc ştirile, încercând să înţeleg ce se întâmplă cu greva angajaţilor din Educaţie, ce se întâmplă cu guvernul vechi, cu cel nou, cu foştii miniştri, cu actualii miniştri şi, în ansamblu, ce Dumnezeu se întâmplă cu ţara asta. Mărturisesc sincer, aşa un balamuc nu mi-a mai fost dat să trăiesc. Jumătate dintre profesori par să nu fie de acord cu propriii reprezentanţi sindicali, pe care îi acuză de trădare, fiindcă au căzut la înţelegere cu guvernanţii. În aceste condiţii, la ora 16,00 încă nu se ştie dacă mâine copiii merg sau nu la şcoală.
Prim ministrul demisionar Nicolae Ciucă spune, într-o conferinţă de presă, că a redat demnitatea dascălilor şi că, potrivit înţelegerii din coaliţie, îşi depune mandatul după ce a rezolvat conflictul din Învăţământ.
În aceeaşi realitate, dar parcă într-o dimensiune paralelă, profesorii, care se exprimaseră pro continuarea grevei în dimineaţa acestei zile (n. red. - luni, 12 iunie ), au aflat de la ştiri la ora 11,00 că sindicaliştii au decis să suspende greva. Evident, reacţiile, inclusiv la Galaţi, nu au fost deloc plăcute, ca să nu spunem altfel, iar semnalele pe care le-am primit din şcoli anunţau continuarea protestului. În anumite cazuri, profesorii au spus că sunt de acord să încheie mediile pentru elevii din anii terminali, aşa încât aceştia să poată intra în examene, dar nu erau dispuşi să facă acelaşi lucru pentru restul elevilor. Practic, în a doua jumătate a după-amiezii, nimeni nu ştie exact ce se va întâmpla mâine (n. red. - astăzi), sindicaliştii de la nivel local nu sunt de găsit, Inspectoratul Şcolar nu ştie ce să ne spună, iar părinţii sunt în aceeaşi stare de confuzie ca şi până acum.
La nivel central, sindicatele atrag atenţia că aveau mandat reprezentativ şi că decizia de a se suspenda şi apoi renunţa la grevă, în momentul publicării în Monitorul Oficial a ordonanţelor de urgenţă prin care se scriu negru pe alb majorările salariale promise, a fost luată în numele majorităţii membrilor şi că oricine decide să continue protestul o face pe propria răspundere.
Între timp, Ciucă merge cu demisia în mână la Cotroceni, să i-o înmâneze preşedintelui, care, potrivit înţelegerii, ar trebui să-l numească premier pe Marcel Ciolacu (PSD) poate chiar marţi, 13 iunie, de ziua sa de naştere, chestiune care, potrivit analiştilor, nu prea are să-i cadă bine lui Klaus Iohannis şi cel mai probabil decizia nu va fi luată chiar imediat. De unde tragem concluzia că e mai important să nu i se strice primului om din stat aniversarea, decât să meargă treburile ca unse în ţărişoară. Curat murdar, coane Fănică, vorba lui Caragiale!
