În plină criză de personal în Sănătate, mai apare câte o bubiță care se sparge pentru a scoate, chipurile, la iveală, corupția dintr-un sistem despre care mulți zic că se află în moarte clinică. Și în Sănătate, ca peste tot la Stat, târgul de slujbe, negociate mai ceva ca la iarmaroc, este o practică veche, căreia un alt sistem, cel al Justiției, nu pare să-i poată sau să vrea a-i pune frână.
Citește și O funcționară de la Spitalul de Psihiatrie din Galaţi "angaja" pe bandă infirmiere și asistente
În asemenea context, ne întrebăm dacă solicitările ministrului de la Sănătate și ale corpului medical, de a se debloca urgent mii de posturi într-un sistem din care mulți au fugit către zări mai albastre, nu reprezintă decât o facilitate pentru angajatori: posibilitatea unor tunuri și mai zdravene spre propășirea unei Sănătăți "durabile și implicate". Financiar, cum altfel. Pentru că există credința, întemeiată de altfel, că în Sănătate, odată intrat, nu ai cum să ieși în pagubă. Post bun, relații și "bonusuri" asigurate. În funcție de unde te afli. Mai o atenție, mai un plic, tot omul dă. Iar în funcție de probabilitatea de a accede la salarii și "bonusuri" mai mari, și plata pentru post este mai mare. Totul este să accesezi mecanismul corect, care te duce pe căile de succes ale examenului și angajării. Un mecanism din care, la fel ca și în alte mecanisme similare de traficat influența prin instituții, fac parte nu doar "vlădici", ci și "opinci". "Opincile", adică acei funcționari mărunți - șoferi, bucătărese, secretare sau alți "mititei" de prin ogradă, au mai multă legătură cu doritorii de favoruri decât mai marii care pun ștampile.
Doamna Gicuța de la Psihiatrie a scris cel mai recent episod, nebunesc l-am putea socoti din punct de vedere al "geometriei" anchetei care se petrece și acum prin birourile Anticorupție. Și ea a făcut, probabil, parte dintr-un sistem prin care a garantat, a încasat și, din ce înțelegem, a și oferit slujbe bune în spital. Dar numai ea, Gicuța, un nume care nu apare prin staffuri sau consilii de administrație, a căzut în necaz, după ce mecanismul s-a poticnit la vreo doi-trei solicitanți plătitori de șpagă. Numai Gicuța stă acum cu sabia deasupra capului și n-ar fi exclus să stea și la răcoare, pentru că a pus umărul la bunăstarea sistemului, până la urmă. Nimeni, dar nimeni până la acest moment, dintre cei care au organizat concursurile sau conduc spitalul nu este pomenit prin rechizitoriile procurorilor. E doar ea, Gicuța, care lua bani pe promisiuni, și posibil alți câțiva care au dat și n-au denunțat, pentru că, cel mai probabil, au primit ceea ce au plătit. O nebunie cu repetiție, în care pionul va fi mereu sacrificat de dragul unui sistem aflat la nesfârșit în Cod roșu de resuscitare.
