Mai sunt doar şase zile până când „concursul” pentru ocuparea postului de preşedinte al României va ajunge la testul urnelor, adică la prima „probă scrisă”, dar şi eliminatorie pentru 12 dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă. Între timp (nimic nou sub soare, din păcate...), apele politicii vor deveni din ce în ce mai agitate, căci aproape toţi candidaţii se întrec deja în agresivitate, cocoşeşte, la zilnicele „probe orale”. Fondul sonor al campaniei electorale a crescut brusc în volum, iar ritmul s-a înteţit, astfel încât, în loc de un vals optimist pe versurile „o să fac totul şi-o să dau tuturor”, ascultăm acum tangoul agresiv „x-ulescu e cel mai mare duşman al României”. Urmează, probabil, o ciuleandră care va face multe victime. Se văd deja nişte semne...
Populaţia ţării - şi nu mă refer la cei care-şi vând votul pe doi mici şi o bere, ci la oamenii responsabili, care votează cu gândul la viitorul copiilor şi nepoţilor - aşteaptă de la această „promoţie” de politicieni altceva decât ceea ce au oferit ceilalţi. Oamenii îşi doresc, în primul şi în primul rând, onestitate. Acesta ar fi momentul oportun pentru ca demnitarii ţării (începând cu noul preşedinte, oricare ar fi acesta) să renunţe la prostul obicei de a „închina” frâiele guvernării, dar şi forţa opoziţiei, către stăpânii banului şi către mogulii care au distrus până la anulare libertatea presei.
În fapt, România este acolo unde este (adică la marginea lumii civilizate) numai şi numai pentru că aleşii au făcut negoţ cu puterea. Au vândut interesele ţării cui a vrut să cumpere, cui a dat comisionul mai gras, cui a sponsorizat cumpărarea mai multor voturi. Iar ţara a sărăcit tot mai mult... Poporul a fost, astfel, transformat în cantitate neglijabilă, tocmai pentru că, pe fondul sărăciei şi corupţiei, mulţi oameni au considerat că mai bine îşi dau votul pentru o găleată din plastic decât să-l pună în slujba unui principiu nobil, dar care nu le aduce nimic material pe termen scurt. Românii au trăit clipa. Însă în termeni statali asta este - îmi cer iertare pentru duritatea afirmaţiei - o mentalitate de iobag ce va muri slugă şi le va lăsa urmaşilor aceeaşi perspectivă sumbră.
N-aş putea spune, în acest moment, care dintre candidaţi reprezintă şansa României la mai bine. Poate că toţi! Fiecare dintre cei care ne cer acum votul are calităţi certe, dar şi defecte importante. Dacă ar fi să fac o recomandare, ar fi aceea că trebuie să mergem, cu toţii, la vot. Este momentul să scoatem ţara de sub dictatura minorităţii. De ce să ne conducă „majoritatea dintre cei 35 la sută care au mers la vot”? Să fim la urne 99 la sută! Să nu ne mai ascundem sub pretexte laşe, căci scuzele ulterioare, de genul „n-am votat, nu-mi asum răul”, nu înseamnă delimitarea de rău, ci recunoaşterea complicităţii la ascensiunea acestuia. Cei care nu luptă într-un război mondial, nu sunt nici înţelepţi, nici pacifişti, ci fie laşi, fie dezertori.
Să mergem la vot, deci! Şi să alegem! Pe cine ne place, pe toţi, pe niciunul. Să ne pese! Dacă nu de noi, atunci măcar de viitorul urmaşilor noştri.
