Măriuca Talpeș, liderul proiectului MERITO, și profesorul gălățean Doru Căstăian au inițiat, miercuri, 14 iunie, o dezbatere, găzduită de Casa Corpului Didactic din Galați, referitoare la rolul tehnologiei în predarea modernă. Transmisă live pe Facebook pe pagina CCD, discuția a fost una cuprinzătoare și generoasă, deși, fără îndoială, ne-ar trebui zile întregi să epuizăm toate întrebările pe care folosirea tehnologiei în şcoală le ridică.
Evident, sunt preocupaţi de cum influenţează tehnologia procesul de predare şi psihicul elevilor dascălii dedicaţi, care încearcă mereu să ţină pasul cu tot ce este nou, care continuă să înveţe pe tot parcursul vieţii lor profesionale, nu fiindcă trebuie, nu pentru gradaţii şi bani, ci pentru că ştiu că doar aşa pot ajuta şi îndruma elevii astfel încât să-i pregătească pentru viaţă.
Este dificil de rezumat o discuţie de peste două ore în doar câteva mii de semne, dar câteva aspecte au reieşit clar atât din prezentarea oaspetelui, Măriuca Talpeş, cât şi din intervenţiile lui Doru Căstăian şi ale profesorilor participanţi.
- Folosirea tehnologiei nu poate şi nu trebuie să fie evitată;
- Profesorul are misiunea de a construi ora, incluzând toate mijloacele de predare, atât pe cele clasice, cât şi pe cele tehnice moderne;
- La predare, trebuie folosite elemente care îi interesează şi îi atrag pe copii, cum ar fi jocurile video, de exemplu;
- Tehnologia nu înlocuieşte contactul uman, emoţia şi empatia de care profesorii trebuie să se folosească pentru a realiza un contact real cu elevul;
- Tehnologia folosită în educaţie a evoluat atât de repede, încât nu există studii care să certifice impactul acesteia asupra elevilor.
- Mijloacele tehnice folosite în şcoală nu sunt ceva nou, practic, fiecare epocă le-a avut pe ale ei, de la tabla cu creta, în secolul XIX, la radio, retroproiector, televizor, computer personal, internet şi tablă interactivă.
Nu există domeniu în care tehnologia să nu poată fi folosită cu succes de către elevi şi profesori, ideea este să o dozăm aşa cum trebuie. Părinţii sunt cei care impun ritmul acestui dozaj, încă din primii ani de viaţă. Un bebeluş căruia i se dă telefonul părintelui pentru a tăcea la restaurant sau acasă, ca părintele să fie liniştit, se va obişnui cu un timp mare de folosire a ecranului. Un copil încurajat să petreacă timp în aer liber, cu alte jocuri şi modalităţi de distracţie, va fi mai puţin dependent de ecrane.
Modalităţile tehnice de educare, cunoscute drept EdTech, includ IA (inteligenţa artificială), VR (realitatea virtuală, ochelarii de ex.), AR (realitatea augmentată - o îmbogăţire a realităţii cu elemente virtuale), IoTs (toate aparatele conectate la internet care furnizează informaţii) şi MOOC (platforme de învăţare online).
Rezultatele lui ChatGPT trebuie verificate de specialiști
Modul în care toate acestea pot fi folosite variază în funcţie de materia predată şi vârsta elevilor, dar imaginaţi-vă, de exemplu, o lecţie de matematică unde piramida nu mai este doar un desen 2D, ci poate fi vizualizată în 3D, găsită în forme din natură sau obiecte create de om etc. La fel, anatomia umană poate fi predată făcând o călătorie virtuală prin corp, văzând sistemul osos şi pe cel vascular, diferitele organe etc. Procesele chimice şi problemele de fizică pot fi mai uşor înţelese dacă sunt vizualizate cu ajutorul tehnologiei, un asistent cu inteligenţă artificială, precum Max, de la Duolingo, poate ajuta elevul să pronunţe corect în limba străină pe care o învaţă sau chiar să converseze, ca şi când interlocutorul ar fi o persoană.
Evident, ca orice unealtă, tehnologia trebuie să fie folosită cu grijă, fără a se abuza, ea nu înlocuieşte profesorul, contactul şi contribuţia umană la predare, ci doar ajută, susţine inovarea, completează experienţa.
Faimosul de acum ChatGPT, de exemplu, poate fi folosit ca adjuvant, dar trebuie ţinut cont că, atunci când nu are suficiente date, el inventează, a avertizat Măriuca Talpeş, deci rezultatele trebuie verificate de un om cu expertiză în domeniu. Copiii trebuie încurajaţi să încerce singuri, în echipă, dar fără profesori, rezolvarea de probleme complexe, trebuie lăsaţi să greşească şi apoi să încerce din nou, fiind sprijiniţi şi îndrumaţi către soluţia corectă, astfel înţelegând cu adevărat rezolvarea şi fiind capabili să aplice rezultatul învăţării.
Măriuca Talpeș a co-fondat, alături de Florin Talpeș, grupul Softwin, din care s-a desprins Bitdefender, un important furnizor mondial de soluții de securitate cibernetică. Coordonează Intuitext, divizia de software educațional a grupului. Este membră a Consiliului Director al Fundaţiei Romanian Business Leaders, sub umbrela căreia a inițiat proiectul MERITO - prin care se doreşte recunoașterea excelenței în educație şi transformarea meseriei de profesor.
Doru Căstăian predă științe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” și la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați. Este profesor asociat de Gândire critică și Bioetică la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați și formator pedagogic. Este, de asemenea, traducător, publicist, animator cultural şi profesor MERITO 2018.
