Un cutremur comparabil cu cel din 1977, produs după ora 21 în Bucureşti, s-ar solda cu peste 6.500 de morţi şi mai mult de 16.000 de răniţi grav, conform unui studiu din Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, aflat pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a consilierilor generali.
Majoritatea victimelor s-ar înregistra în clădiri construite înainte de 1977.
Numărul victimelor ar depinde şi de reacţia populaţiei, pentru că, potrivit aceluiaşi studiu, peste 95.000 persoane ar urma să fie captive în locuinţele lor, 54% dintre ele, în clădiri cu mai mult de patru etaje.
În condiţiile în care un seism comparabil ca magnitudine cu cel din 1977 s-ar produce ziua, numărul victimelor s-ar reduce la jumătate.
Numărul clădirilor afectate de cutremur ar fi de 23.000, dintre care 1.000 practic s-ar prăbuşi, iar 4.100 vor fi atât de afecate, încât nu vor mai putea fi reparate, se mai arată în studiu.
La începutul lunii august, reprezentanţilor municipalităţii au anunţat că, anul acesta, Primăria Capitalei a consolidat un singur imobil cu grad ridicat de risc seismic din Bucureşti, în condiţiile în care în Bucureşti există aproximativ 400 de imobile încadrate în clasa I de risc, majoritatea în sectorul 1.
În ultimii 18 ani, în Capitală au fost consolidate doar 12 imobile.
"Bucureştiul este recunoscut ca fiind capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Cu cât clădirile sunt mai vechi, mai înalte şi au spaţii publice mai largi la parter, cu atât vor fi mai avariate în cazul unui cutremur", a declarat pentru NewsIn, în martie, Dan Lungu, director general al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice şi profesor la Universitatea Tehnică de Construcţii.
Potrivit lui Lungu, clădirile cu cel mai mare risc seismic sunt cele din beton armat construite înaintea celui de-al doilea Război Mondial, în zona centrală a Capitalei. "La un cutremur cu o magnitudine comparabilă cu a celui din 1977, nu există prea multe speranţe pentru aceste clădiri. Riscul cel mai mare din punct de vedere al pierderii de vieţi omeneşti este la acest tip de clădiri", a subliniat Dan Lungu.
Potrivit unei note a geofizicianului Charles Richter (cel care dă numele scării de magnitudine - n.r.), trimisă specialiştilor români şi citată de National Geografic, Capitala României este una dintre aglomerările urbane cele mai expuse la cutremure. "Nicăieri în lume nu există o concentrare de populaţie atât de expusă la cutremure provenind sistematic din aceeaşi sursă. Singurele fenomene asemănătoare sunt cutremurele repetate ce au loc în adâncime în regiunea Hindukush, din India", a spus Richter.
Experţii seismologi susţin că, în România, cutremurele de magnitudine mare (peste 7 grade) se produc cu o periodicitate de 30-40 de ani. Ultimele trei seisme majore despre care există informaţii s-au produs în anii 1908, 1940 şi 1977.
Ultimul cutremur devastator din România s-a produs în seara zilei de 4 martie 1977 şi a avut o magnitudine de 7,2 grade. În urma acestui cutremur au murit peste 1.500 de oameni, majoritatea în Capitală.
