* Municipiul nu se poate lăuda cu o carte de vizită favorabilă la capitolul infrastructură în zona căilor de comunicaţii cu drumurile naţionale * Intrările dinspre Giurgiuleşti, Vânători şi Brăila ne fac (încă) de ruşine
Cei care vin pentru prima oară în Galaţi nu au de ce să acorde o notă prea bună urbei, încă de la intrare. Dincolo de aspectul de periferie, inerent de altfel oricărei aşezări urbane, şoselele care asigură accesul spre oraş se înscriu în cel mai jalnic registru al drumurilor pe care este bine să le eviţi. Dar nu se poate! Cu trei joncţiuni la drumuri naţionale,una la un drum european şi una la un drum judeţean, Galaţiul a ieşit prost din iarnă, calitatea asfaltului sau a semnalizării lăsând mult de dorit. Dacă o parte a străzilor care asigură accesul spre oraş au mai fost cârpite sau, după caz, recent asfaltate, cum este cazul străzii Brăilei la ieşirea spre Şendreni, altele, într-o stare mult mai precară, aşteaptă, teoretic, să fie prinse în planuri de lucrări cu finanţare europeană sau ca cei responsabili să se mobilizeze şi să pună osul la treabă.
Intrarea în ţară aşteaptă banii europeni
De departe, cea mai gravă situaţie se întâlneşte la intrarea în Galaţi dinspre Giurgiuleşti. Odată terminat segmentul de Drum European 87 (după pod, pe sensul de intrare), şoseaua care asigură drumul spre Galaţi (Calea Prutului) arată a orice, numai a stradă de oraş, nu. Gropi adânci, dese şi de diametru mare fac imposibilă circularea fără trepidaţii şi le cer şoferilor nu doar răbdare, ci şi îndemânare. Parcă pentru a „atenua” ruşinea unui astfel de drum pe unul dintre cele mai mari municipii ale României, pe sensul de intrare nu există niciun indicator de delimitare cu numele oraşului, cu doar unul care anunţă distanţa până la Galaţi şi la Buzău. Nici acesta nu stă însă în picioare, fiind rupt şi bătut de vânt astfel încât cu greu îşi poate demonstra utilitatea.
Un singur lucru le mai poate distrage atenţia şoferilor care intră în Galaţi pe această rută: haitele numeroase de câini, care, de la Port Bazinul Nou până sus, spre intersecţia cu strada Mihai Bravu, aleargă şi latră de mama focului după mai toate maşinile care trec pe şosea. Aşa cum „Viaţa liberă” a mai scris şi în alte rânduri, Calea Prutului a fost prinsă de municipalitate în proiectul ”Reabilitarea infrastructurii de transport pe axa E-V", la finele lunii ianuarie.
„Acest proiect a fost inclus de Primăria municipiului Galaţi pe lista proiectelor pentru care se va aplica în vederea obţinerii de fonduri europene nerambursabile, în exerciţiul bugetar 2015-2020. Studiul de fezabilitate necesar pentru întocmirea dosarului a fost deja finalizat”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu. Banii europeni ar trebui să fie investiţi într-o reabilitare complexă a căii de rulare a tramvaielor, iluminatului public şi a infrastructurii rutiere, începând cu covorul asfaltic şi terminând cu semnalizarea rutieră.
Groapă, petic, groapă pe Traian
Strada Traian, care de la Metro se continuă în DN 26, arteră care străbate judeţul pe partea estică, este, de asemenea, o şosea pe care pot ajunge „străini” de oraş. Fie că vin din alte zone ale ţării, fie că intră în ţară pe la Oancea, nou-veniţii nu sunt întâmpinaţi nici pe această parte de un drum prietenos. Bucata de stradă de la ieşirea din oraş este un amalgam de petice proaspăt turnate şi gropi, mai ales la extremitatea dinspre unitatea de jandarmi, chiar după indicatorul care anunţă intrarea în municipiu.
La începutul verii trecute, pe acest segment de stradă au fost demarate lucrările de reabilitare a reţelelor edilitare, investiţie care s-a ridicat la 1,3 milioane de lei şi care a căzut în sarcina SC Rovis Lider SRL. Lucrările de asfaltare pe strada Traian au fost atribuite încă de acum trei ani, prin licitaţie, firmei Mari Vila Com SRL, care ar trebui, teoretic, să se apuce de treabă odată ce infrastructura subterană va fi considerată rezolvată.
Gropile rezistă între Galaţi şi Brăila
Uitată de toţi, dar neiertată de vreme şi de roţile maşinilor, zona căii ferate de la intrarea în Galaţi dinspre Dig (DN 2 B) a intrat ieşit din iarnă aşa cum a intrat: ciur. Denivelările şi găurile din asfalt nu mai surprind pe nimeni, cozile de maşini formate pe ambele sensuri fiind o constantă a traficului de zi cu zi. Deşi e vorba de numai câţiva metri, porţiunea e considerată ca delicată, competenţa de intervenţie nefiind în ograda niciuneia dintre autorităţile locale din cele două judeţe.
În toamna anului trecut, cei doi factori implicaţi, respectiv CFR, pentru linia ferată, şi CNADR, pentru porţiunea de drum naţional, au căzut de acord să facă lucrarea, care nu ar trebui să dureze mai mult de câteva zile, pentru că trebuie intervenit simultan. Pentru asta ar trebui însă ca traficul rutier să fie închis complet prin zonă şi redirecţionat pe la Baldovineşti-Şendreni, decizie ce pare greu de luat de comisiile de siguranţă a circulaţiei din Galaţi şi Brăila.
