Bunurile proprii ale soţilor sunt reglementate în mod expres şi limitativ de Codul civil. Astfel, potrivit Codului civil, fac parte din patrimoniul propriu al fiecărui soţ următoarele categorii de bunuri:
- bunurile dobândite prin moştenire legală sau testamentară, precum şi prin donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul(donatar sau testator) a prevăzut că aceste bunuri devin comune;
- bunurile de uz personal (ex., obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte); în cazul bunurilor de lux (bijuterii, ceasuri, blănuri de valoare etc.), în practica judiciară s-a arătat că aceste bunuri, chiar şi atunci când sunt folosite, prin natura lor, de un singur soţ, sunt comune dacă au valoare deosebit de mare, în raport cu veniturile soţilor şi nivelul lor de viaţă, şi dacă au fost dobândite în scopul investirii unor economii ale soţilor.
- bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea legală de bunuri; aceste bunuri trebuie să fie folosite în exercitarea unei îndeletniciri profesionale şi nu în activităţi vremelnice sau întâmplătoare (ex.: instrumentele de lucru, vioara unui muzician, biblioteca unui om de ştiinţă etc.). În cazul în care soţii exercită aceeaşi profesie, aceste bunuri se află în proprietate comună pe cote-părţi.
- drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra propriilor creaţii; în acest sens, Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe prevede că autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide cu privire la utilizarea operei sale şi de a consimţi la folosirea acesteia de către alte persoane.
- bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi inovaţii şi alte asemenea bunuri;
- indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru prejudiciul material sau moral cauzat unuia dintre soţi; aceste bunuri sunt proprii întrucât au destinaţia de a repara o pagubă exclusiv personală.
- bunurile, sumele de bani şi orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora (ex., preţul vânzării unui bun propriu, bunul dobândit în schimbul altui bun propriu, bunul cumpărat cu preţul obţinut prin vânzarea unui bun propriu etc.);
- fructele bunurilor proprii (ex.: fructele civile constând în veniturile rezultate prin folosirea bunului propriu de către o altă persoană prin încheierea unui act juridic: chirie, arendă, dobândă etc.). Calitatea de bun propriu trebuie dovedită. Această dovadă se poate face între soţi prin orice mijloc de probă, cu excepţia bunurilor proprii dobândite prin moştenire sau donaţie, când dovada respectivă se face cu înscrisuri (certificat de moştenitor, testament, contract de donaţie).
Dovada bunurilor de uz personal şi profesional, a drepturilor patrimoniale de proprietate intelectuală, a bunurilor şi a sumelor de bani care înlocuiesc un bun propriu, a bunului dobândit în schimbul unui bun propriu, precum şi dovada fructelor bunurilor proprii se poate face cu înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză de specialitate etc.
