BREVIAR JURIDIC/ Recursul în interesul legii în materie civilă

BREVIAR JURIDIC/ Recursul în interesul legii în materie civilă
Evaluaţi acest articol
(18 voturi)

Recursul în interesul legii este mijlocul procesual prin intermediul căruia se urmăreşte să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii, atunci când se constată că prin hotărâri judecătoreşti definitive, aceeaşi dispoziţie legală (problemă de drept material sau procesual) a fost  interpretată şi soluţionată în mod diferit de către instanţele de judecată, indiferent de gradul sau nivelul acestora. Prin urmare, scopul recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti pe întreg cuprinsul ţării.

Având în vedere efectele pe care le produce, recursul în interesul legii se deosebeşte de căile de atac (ordinare sau extraordinare) propriu-zise, deoarece prin  exercitarea acestuia nu se pune în discuţie legalitatea hotărârilor judecătoreşti examinate. Spre deosebire de aceste căi de atac, recursul în interesul legii poate fi formulat oricând, indiferent de vechimea hotărârilor contradictorii sau a problemelor de drept controversate şi se soluţionează numai de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Codul de procedură civilă prevede că acest recurs este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, anexate cererii de recurs.

Au dreptul şi obligaţia de a promova recurs în interesul legii şi de a sesiza instanţa supremă cu soluţionarea acestuia numai organele şi autorităţile publice prevăzute limitativ de lege, şi anume:

- Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (din proprie iniţiativă sau la cererea ministrului justiţiei);

- Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- Colegiile de conducere ale Curţilor de apel;

- Avocatul Poporului.

Termenul în care trebuie soluţionat recursul în interesul legii este de cel mult trei luni de la data sesizării instanţei supreme. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare şi se publică în Monitorul Oficial al României. De menţionat că această decizie nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la  situaţia părţilor din procesele respective.

Din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, dezlegarea dată de instanţa supremă problemelor de drept judecate este obligatorie pentru toate instanţele judecătoreşti din ţară.

De precizat, de asemenea, că decizia pronunţată în interesul legii produce efecte juridice cât timp dispoziţia normativă analizată nu este modificată sau abrogată ori nu este constatată neconstituţionalitatea acesteia.

CLICK AICI pentru a AFLA mai multe INFORMAȚII din categoria BREVIAR JURIDIC

Citit 7876 ori Ultima modificare Luni, 21 Martie 2016 15:53