Constantin D. Chiriță s-a născut pe 8 august 1902, în București. A urmat studii universitare în domeniul silviculturii la Școala Politehnică din București. Și-a continuat pregătirea la Universitatea din Giessen, apoi la Tharardt și Eberswalde; în anul 1931 a obținut titlul de doctor în științe, specialitatea pedologie forestieră. Revenit în țară, a înființat primul laborator de soluri forestiere. S-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere. Și-a continuat activitatea în cadrul colectivului de pedologie al Academiei Române, la Centrul de Pedologie și Ecologie Agricolă și Forestieră, al cărui director a fost între anii 1968-1970, și la Institutul de Studii și Cercetări Pedologice al Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Constantin D. Chiriță a fost cel care a creat primul sistem genetic de clasificare a solurilor din România, a studiat chimia transformării mineralelor argiloase în sol, s-a preocupat de studiul consistenței solurilor. A avut importante studii asupra regimului de umiditate în solurile forestiere din Câmpia Română, extinse apoi asupra stejăretelor cu fenomene de uscare intensă. S-a preocupat pentru prima dată de studiul chimic și fizico-chimic al solurilor forestiere. A reușit să creeze o școală stațională românească recunoscută pe plan mondial. Preocupările sale au corespondență în unele studii și lucrări publicate.
În 1955 a fost ales membru corespondent, iar în 1990 membru titular al Academiei Române.
A decedat la 10 octombrie 1993.
Remember, colecție de articole
