Politicianul și scriitorul Radu Rosetti s-a născut pe 14 septembrie 1853, la Iaşi. A studiat în Franţa şi Elveţia. A fost prefect al mai multor judeţe (Roman, Bacău, Brăila), deputat, director general al închisorilor, director în Ministerul de Externe.
A făcut parte din comisiile de revizuire a graniţelor cu Bulgaria şi Rusia (1904), după ce în 1900 fusese trimisul României în comisiile de rectificare a graniţelor cu Austria şi Ungaria. A demisionat în 1912, după ce ministru de Externe a devenit Titu Maiorescu, dedicându-se lucrărilor ştiinţifice. A debutat în 1904-1905, cu romanul foileton "Cu paloşul", pe care Academia Română l-a şi premiat. Au urmat alte volume de inspiraţie istorică: "Păcatele sulgeriului", "Poveşti moldoveneşti", "Alte poveşti moldoveneşti".
Studiile şi articolele istorice arată interesul lui Radu Rosetti pentru genealogie, istorie socială şi politică: "Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova", "Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova" etc. Cele trei volume de "Amintiri" vădesc şi marea sa vocaţie de povestitor şi memorialist. A încetat din viață pe 12 februarie 1926, la București.
