* Înainte de a parcurge încă un subiect la modă, mă simt nevoit să vă familiarizez cu câteva noţiuni din regnul Facebook-ist. Check-in-ul e acel moment în care te lauzi că te afli undeva, iar statusul este propoziţia, de obicei la gerunziu, care arată starea ta de spirit. Apoi îţi apare şi fotografia, handmade, pe numele său de selfie. Adică făcută cu propria mână, d-aia iese mereu strâmbă. Buuun! Eh, nu înţeleg de ce trebuie tot timpul să ne mândrim cu locurile în care descălecăm:
1. Ori e prea scump pentru cei mai mulţi din lista ta de aşa-zişi prieteni, deci vei fi suduit în gând de majoritatea lor...
2. ...ori este ieftin, nefrecventabil şi vor râde unii de tine, cu toate că nu prea postezi pe Facebook dacă te-ai dus la ţară, la bunici. Cel puţin n-am găsit o asemenea extravaganţă la snobii pe care-i am în listă.
3. Nu mă interesează că, printr-un concurs de împrejurări, ai ajuns la Paris. Şi nici la Milano sau în Cluj-Napoca. Unii îşi târâie carcasa până acolo ca să cerşească, aşadar nu mi-aş dori să fiu surprins - s’il vous plaît, monsieur! - că stai cu mâna întinsă la umbra lui Tour Eiffel.
4. Bănuiesc că nu-ţi fracturezi degeaba deştele pe tastatură... Atunci când ego-ul te împinge să arăţi lumii întregi (care poate măsura 30 sau 1.000 de persoane, multe dintre ele fără să aibă cu adevărat habar cine eşti) că ai coborât cu paporniţa de rafie în nu-ştiu-care aeroport din Europa, fierbi la foc mic în oala de parvenitism. Eventual, găseşti şi un citat din Tony Poptămaş, o vedetă naţională a reţelei de socializare deja pomenite, îl arunci pe cronologia propriului cont şi aştepţi like-uri.
5. Am omis să trec în opisul noţiunilor de Facebook alte două coordonate esenţiale. Toată lumea are cronologie, emite o părere acolo şi aşteaptă alţi deştepţi să apese un buton virtual intitulat Like. Ai făcut o mărgică, vezi câte like-uri ai încasat... Te trezeşti, spui neaţa (niciodată bună dimineaţa), iar te lipeşti de like-uri, apoi te dulci la culcare şi scrii noapte bună, cu şapte mii de semne de exclamare în coadă, deci te poţi lipi la o recoltă generoasă de „îmi place”-uri. Doamne, m-am tâmpit şi eu, ce exprimare robotizată...
