România are un risc crescut de dezindustrializare, în condițiile în care ponderea industriei în PIB a avut scăderi accentuate în ultimii zece ani, avertizează Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), din care face parte și Combinatul Liberty Galați
Din ABIEC fac parte, alături de combinatul siderurgic de la Galați, și alte mari companii din metalurgie, industria chimică și construcții, precum Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Tenaris Silcotub, Saint-Gobain România, Romcim, Azomureș și BA Glass România. Toate aceste companii formează, practic, "coloana vertebrală" a marii industrii din România și au împreună o cifră de afaceri de peste 4,5 miliarde de euro și, în total, peste 14.000 de angajați.
Combinatul Liberty Galați este, deopotrivă, compania din marea industrie cu cea mai mare cifră de afaceri, dar și cu cel mai mare număr de angajați. Mai exact, Liberty Galați, a avut în 2022 o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de euro, dublu față de următoarea clasată - Silcotub (821 milioane de euro) și mult peste Alro (645 milioane de euro) sau Saint Gobain (454 milioane de euro).
În ceea ce privește numărul de salariaţi, Liberty Galați are 5.125 de angajați, aproape cât următorii trei mari angajatori la un loc, respectiv Alro - 2.118 angajați, Saint-Gobain - 1.991 angajați și Silcotub - 1.837 angajați.
În același timp, deși vorbim de marea industrie, problemele cu care se confruntă în prezent sunt la fel de mari.
Prețurile energiei "omoară" industria
Potrivit studiului realizat de Asociația Marilor Consumatori de Energie, situația marii industrii din România continuă să se deterioreze și în 2023, pe fondul menținerii unui preț foarte ridicat al energiei, atât electricitate, cât și gaze. Din păcate, factorii de risc pentru activitatea industrială sunt în creștere.
"Situația financiară a companiilor din ABIEC a început să se deterioreze în 2022, în contextul în care prețul energiei a continuat să crească, în timp ce cotațiile bursiere ale produselor au scăzut. Perspectivele în 2023 sunt îngrijorătoare: cotațiile bursiere nu dau semne de revenire, în timp ce prețul energiei rămâne ridicat", precizează ABIEC.
Datele studiului arată că prețul energiei a crescut de cinci ori față de nivelul prepandemic, iar prețul mărfurilor a crescut doar de 1-2 ori. Creșterea masivă a prețului energiei nu a putut fi reflectată în prețul produsului finit, multe dintre produsele acestor industrii fiind tranzacționate pe burse de mărfuri, unde prețul este determinat de companii care produc în țări cu prețuri mult mai mici ale energiei.
În studiu se mai arată faptul că, dintre toate țările europene, industria românească ar primi printre cele mai mici compensații financiare de la stat, în ceea ce privește prețul energiei. Astfel, fabricile românești plătesc în medie 192 de euro/MWh, preț de plafon, în timp ce fabricile din Grecia plătesc 65 de euro, Spania plătește 95 de euro, iar vecinii bulgari, 102 euro.
Pilonii economiei se clatină
Marile companii consumatoare de energie formează, per ansamblu, unul dintre principalii piloni ai economiei. Producția de metale, minerale nemetalice, materiale de construcții și produse chimice din România reprezintă nu mai puțin de 7,5 la sută din PIB. În această structură, metalurgia, în care este cuprins și Combinatul Liberty Galați, generează 2,1 la sută din PIB, adică aproximativ echivalentul totalului alocațiilor bugetare la nivel național pentru Apărare!
Dincolo de asta, însă, sectoarele amintite asigură și 10 la sută din totalul angajaților, respectiv 572.531. Dintre aceștia, peste 256.000 de angajați au legătură, sub o formă sau alta, cu sectorul metalurgic și al prelucrării metalelor. Prin urmare, când marea industrie înregistrează un declin, acest lucru se reflectă inclusiv la nivel macroeconomic.
"Deficitul pe comerțul cu produsele minerale, materialele de construcții, produsele chimice și metalurgice a crescut rapid în ultimii ani și depășește deja 9,4 miliarde euro", se mai arată în studiul ABIEC. Pe categorii, deficitul cel mai mare este înregistrat în industria chimică (6,8 miliarde de euro), urmat de cel din metalurgie (un miliard de euro) și comerțul cu minerale și materiale de construcții (un miliard de euro).
Propunerile companiilor
Dat fiind tot acest context economic, ABIEC vine cu o serie de propuneri de mecanisme suport pentru susținerea marii industrii.
Un prim set de propuneri se referă la adoptarea imediată a TCTF (Temporary Crisis and Transition Framework) pentru industrie, în conformitate cu măsurile similare luate la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru privește compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 și 2023, pe baza consumului actual sau a celui anterior (dinaintea crizei energetice); ajutoare pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială și pentru investiții în eficiența energetică - planificate sau efectuate (pentru a reduce gradul excesiv de îndatorare acumulat făcând investiții în condiții economice foarte dificile); compensarea costurilor de conservare și redeschidere a unor linii de producție închise din cauza costurilor excesive ale energiei.
Al doilea set de propuneri se referă la definirea unor scheme de suport complementare specifice, adresate marilor consumatori industriali, pentru a stimula investițiile noi în producție, prin alocarea unor bugete dedicate din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea fondurilor europene neutilizate în anii precedenți, bugetul de stat).
