Bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală de deces în România şi în judeţul Galaţi. În ciuda atenţionărilor repetate ale medicilor, tot mai mulţi gălăţeni ajung să sufere de afecţiuni ale inimii. Stresul, alimentaţia nesănătoasă şi dezechilibrată, lipsa de mişcare şi obezitatea sunt principalii vinovaţi pentru această situaţie. Din păcate, vârsta de apariţie a acestor boli scade din ce în ce mai mult, medicii confruntându-se, nu de puţine ori, cu infarcte sau cu accidente vasculare cerebrale la pacienţi care abia au împlinit 30 de ani.
- Se vorbeşte tot mai adesea despre coborârea pragului de apariţie a bolilor de inimă. Cum se prezintă lucrurile la Galaţi?
- Numărul tinerilor care ni se adresează pentru urgenţe cardiace este din ce în ce mai mare. Aş vrea să încep cu o precizare: a coborât foarte mult pragul de apariţie a bolilor cardiovasculare cauzate de factorii de risc cardiovascular. Numărul pacienţilor tineri care fac boli cardiace ischemice (angină pectorală, infarct miocardic) este în creştere în toată ţara, iar Galaţiul nu face excepţie. Fumatul, hipertensiunea arterială, sedentarismul, obezitatea, alimentaţia nesănătoasă sunt principalii factori care contribuie la apariţia bolii cardiace ischemice la persoane din ce în ce mai tinere.
- Cum i se schimbă viaţă unui tânăr, după ce a suferit un infarct?
- În primul rând, contează severitatea infarctului. Într-una dintre ultimele gărzi, am internat un tânăr cu un infarct care a cuprins o suprafaţă mare din inimă. Pacientul a decedat după câteva zile... o drama imensă... imaginaţi-vă cum s-a schimbat viaţă familiei.... În cazul infarctelor în care pacienţii supravieţuiesc, într-o primă etapă, viaţă individului respectiv, dar şi a familiei se schimbă radical: regim alimentar şi tratament medicamentos, de multe ori imposibilitatea continuării, pentru o perioadă sau pentru totdeauna, a activităţii profesionale, interzicerea activităţii sexuale şi a şofatului pentru o anumită perioadă... Cele mai multe dintre infarcte se tratează medicamentos şi prin implantarea unui stent pe arterele coronare (vasele de sânge care hrănesc muşchiul inimii - n.r.). Există însă şi situaţii mai grave, în care pacientul trebuie să fie supus unei intervenţii chirurgicale pe cord.
-Cum recunoaştem semnele unui infarct?
- Tipic, un infarct de miocard debutează cu o durere retrosternală (în mijlocul pieptului - n.r.) însoţită de transpiraţii, de senzaţie de greaţă şi, uneori, de vărsături. Durerea poate să iradieze pe braţe (mai frecvent pe braţul stâng), la nivelul dinţilor sau în spate. Unii pacienţi au şi senzaţie de lipsă de aer. Diabeticii şi vârstnicii pot face infarcte de miocard fără o durere tipică. Simptomele nu sunt influenţate de sexul pacientului. Precizez însă că, până la vârstă de 55-60 de ani, infarctele de miocard sunt mai frecvente la bărbaţi. După această vârstă, infarctele devin mai frecvente la femei, deoarece instalarea menopauzei anulează efectul protector al hormonilor feminini.
- Vin pacienţii gălăţeni din timp la medic?
- Din păcate, mulţi dintre pacienţii noştri cu infarct nu ajung la spital în timp util, adică în maximum 12 ore de la debutul simptomelor unui infarct de miocard. Acesta este intervalul de timp considerat optim pentru administrarea unei substanţe care are proprietatea de a dizolva cheagul de sânge ce a ocluzionat („înfundat”) o arteră din muşchiul cardiac. După administrarea acestui medicament, pacienţii sunt, în funcţie de anumite criterii medicale, transferaţi către spitale din Bucureşti sau Iaşi, pentru efectuarea unei coronarografii (investigaţie prin care se poate identifica care este artera de la nivelul inimii răspunzătoare de infarct) şi implantarea unui stent (dispozitiv care menţine artera respectivă deschisă, permiţând astfel trecerea sângelui către muşchiul inimii). Orice persoană cu factori de risc cardiovascular (diabet, fumat, colesterol mare, obezitate, sedentarism, hipertensiune arterială etc), care acuză o durere în zona toracelui, însoţită de transpiraţie, ar trebui să ajungă urgent la medic, pentru că probabilitatea unui diagnostic de infarct sau angină pectorală este destul de mare. Cu cât tratamentul este administrat mai rapid, cu atât efectele benefice sunt mai evidente. Cu fiecare oră care trece de la debutul simptomelor creşte şi zona de infarct, determinând distrugerea (adică moartea) unei porţiuni mai mari din muşchiul cardiac şi, evident, un risc mai mare de deces.
- Ce legătură există între alimentaţie şi bolile de inimă?
- O dietă sănătoasă şi echilibrată ne poate ajuta să prevenim bolile de inimă. Modul nostru de alimentaţie s-a schimbat destul de mult în ultima jumătate de secol. Din lipsă de timp sau poate din comoditate, din ce în ce mai mulţi dintre noi optăm pentru alimentaţie de tip fast-food, pentru multe dulciuri concentrate şi pentru un consum ridicat de băuturi carbogazoase. Nu trebuie neglijat nici aportul negativ al produselor de panificaţie care au la bază făină albă rafinată, regăsite din belşug în alimentaţia românilor. De cele mai multe ori, numărul caloriilor consumate zilnic nu este adaptat nevoilor reale ale organismului. Mesele românilor sunt cel mai frecvent hipercalorice şi bogate în grăsimi saturate, ceea ce determină obezitate, creşteri ale nivelului colesterolului şi trigliceridelor, creşterea valorilor glicemiei, cu apariţia unui număr din ce în ce mai mare de cazuri noi de diabet zaharat.
- De ce trebuie să ţinem seama atunci când alegem ce şi cât mâncăm?
- Dieta trebuie să fie bogată în fructe şi legume, de preferat proaspete. Trebuie evitate alimentele bogate în grăsimi animale, dar şi cele sărate şi excesiv de dulci. O alimentaţie bogată în grăsimi saturate creşte nivelul colesterolului sangvin, în timp ce grăsimile nesaturate au un efect protector. În prezent, cea mai protectivă pentru afecţiunile cardiovasculare este considerată dieta mediteraneană. Inspirată din bucătăriile tradiţionale ale unor ţări precum Italia, Franţa sau Spania, acest tip de dietă promovează consumul zilnic al fructelor şi legumelor proaspete, al cerealelor integrale, uleiului de măsline, nucilor, seminţelor, al cărnii de peşte şi pasăre, în locul cărnii roşii (porc, vită, oaie) şi al grăsimilor animale.
Părinţii trebuie să înţeleagă că prevenirea afecţiunilor cardiovasculare trebuie începută încă din copilărie, prin formarea unor obiceiuri de viaţă sănătoase. Ar fi bine să ne educăm copiii oferindu-le atât sfaturi privind bunele maniere, cât şi despre modul de a mânca şi de a trăi sănătos.
- Ce cazuri deosebite aţi întâlnit în activitatea dumneavoastră de până acum?
- Fiecare caz este interesant. Nu există doi pacienţi la fel şi poate de aceea profesia de medic este unică. Orice caz devine o provocare. Ca orice doctor responsabil, port în minte şi în suflet atât cazurile complexe pe care le-am putut salva, cât şi cazurile grave pentru care lupta cu boala nu s-a terminat cu succes.
Cine este dr. Lucica Grigorică
Dr. Lucica Grigorică s-a născut în Galaţi. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi. Pasiunea pentru cardiologie s-a născut în timpul studenţiei, atunci când uita să mai plece din Clinica de Cardiologie a Spitalului "Sf. Spiridon" din Iaşi, fascinată de explicaţiile profesorului doctor Dan Mihai Datcu (somitate medicală recent plecată dintre noi). Şi-a spus atunci că ar fi în stare să dea ani din viaţă pentru a putea deveni cardiolog. Rezidenţiatul în cardiologie l-a făcut în Bucureşti, la Institutul de Cardiologie de la Fundeni, considerând că, la momentul respectiv, acolo era cea mai valoroasă şcoală de cardiologie din România. A fost un rezidenţiat greu, cu multă muncă, dar şi cu satisfacţii, marcat de personalităţile unor mari profesori: prof. dr. Cezar Macarie, prof. dr. Carmen Ginghină, prof. dr. Eduard Apetrei. Doctoratul în medicină l-a susţinut la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, sub îndrumarea prof. dr. Cezar Macarie.
Este cardiolog în Galaţi de aproximativ opt ani şi recunoaşte că are un program mult mai încărcat decât şi-a imaginat vreodată. Şi-ar dori să petreacă mai mult timp cu familia, să citească şi să călătorească mult, foarte mult, prin locuri încărcate de istorie... Deocamdată însă nu-i ajunge timpul, dar nu se plânge, considerându-se un om împlinit atât profesional, cât şi familial. Dr. Lucica Grigorică spune că pentru un medic nu există satisfacţie mai mare decât aceea de a fi căutat de pacienţi pentru a le fi de ajutor.
