* Au depus declaraţii 85 la sută dintre fermierii mici care ar fi trebuit să o facă * Au plătit, însă, doar puţin mai mult de jumătate * Începutul e bun, sunt de părere Finanţele
Primul an de plată a impozitului pe venit agricol, adică 2013, n-a fost din cale afară de strict. Începând din 2014, însă, cam toată lumea va trebui să-şi facă declaraţiile la timp şi să plătească aşa cum o cer Finanţele.
Vă oferim astăzi un scurt ghid care conţine culturile impozitate, suprafeţele şi normele anuale de venit, pe categorii. De aici, vă puteţi calcula singuri datoria către stat.
De asemenea, vă prezentăm situaţia primului an de impozitare: din vreo 10.000 de gălăţeni care ar fi trebui să-şi depună declaraţii, au făcut-o aproape 9.000, dar numai puţin peste 6.000 şi-au şi achitat datoria către stat. Chiar şi aşa, s-au strâns milioane bune la buget.
În 2013, doar jumătate dintre ţărani au plătit
În medie, un ţăran din doi care ar fi trebuit să plătească impozitul pe venit agricol aferent anului trecut a şi venit, până la acest moment, cu banii jos, la oraş, să achite. Totuşi, conducerea instituţiei apreciază că începutul este unul promiţător, dat fiind faptul că 2013 a fost primul an în care s-a plătit acest impozit, iar procedura era una complexă, vizând depunere de declaraţii şi plată. Asta, în condiţiile în care ţăranul gălăţean, stăpân doar peste vreo câteva animale domestice şi hectare de teren, are şi altele mai bune de făcut decât să bată drumul până la oraş numai ca să plătească între câteva zeci de lei şi câteva sute de lei la Finanţe.
S-a recuperat în a doua jumătate a anului
Oricum ar fi, Galaţiul se numără acum printre judeţele cu un grad bun de colectare. În vară, nu stăteam nici pe departe atât de bine la gradul de depunere a declaraţiilor de venit agricol, în condiţiile în care, la nivel naţional, situaţia era una de-a dreptul dezastruoasă. Mai exact, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), până în iulie ar fi trebuit să-şi depună declaraţiile circa 600.000 de fermieri care lucrau pământul sau creşteau animale, persoane fizice fiind. O făcuseră, de fapt, doar 121.000 de fermieri, adică mult mai puţin de un sfert. Galaţiul ocupa, la acel moment, o poziţie de pluton. Primele judeţe, din punct de vedere al numărului de declaraţii de venit agricol depuse erau: Bihor (8.159 declaraţii), Mureş (7.544 declaraţii) şi Arad (7.449 declaraţii). Ultimele în top erau Buzău (284 declaraţii), Bucureşti (87 de declaraţii) şi Ilfov (15 declaraţii). Galaţiul înregistra, la acel moment, 2.197 de declaraţii şi se situa cam la acelaşi nivel cu Gorjul şi Brăila.
Trei sferturi au depus declaraţii
Direcţia Generală Regională Fiscală Galaţi ne-a informat că pentru a stabili câţi ţărani gălăţeni aveau de plătit impozit pe venitul agricol, a solicitat ajutor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Din datele legate de solicitanţii de subvenţii, a reieşit că au ce declara spre impozitare nu mai puţin de 10.536 de gălăţeni cu activităţi de producţie în agricultură. Efectiv, au depus declaraţii 8.965 de persoane, adică circa 85 la sută din total. La plată nu s-au îngrămădit încă toţi. Mai exact, potrivit DGRF Galaţi, şi-au achitat obligaţiile către stat în ceea ce priveşte normele de venit agricol 6.029 de fermieri. Alte judeţene raportau, în vară, faptul că fermierii au boicotat impozitul şi au ales să nu declare nimic, să nu confirme datele pe care Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi să nu plătească.
Ban cu ban se fac milioanele la buget
Unul dintre argumentele prezentate de guvernanţi, la introducerea acestui impozit, a fost că efortul pe care îl va face ţăranul ca să plătească noua dare va fi mic, dar bugetul va strânge sume considerabile, la final, din această sursă. Cel puţin cu cea de-a doua parte, putem fi de acord. DGRF Galaţi informează că cei 6.029 de fermieri care şi-au achitat obligaţiile au plătit către stat nu mai puţin de 4.493.785 lei. Estimativ, la nivel de ţară, suma colectată în 2014 ar putea sări, deci, cu mult peste 100.000.000 lei, bani care ar ajuta mult agricultura, dacă ar fi folosiţi aşa cum trebuie.
Cine şi cât datorează
* Suprafeţele impozitate, culturile vizate şi normele de venit
Plătesc impozit pe venit agricol persoanele fizice care au explotaţii ceva mai răsărite. Mai exact, se plăteşte 16 la sută din norma de venit, la hectar sau din numărul de capete de animale. Suplimentar, vi se va mai percepe o taxă de 5,5 la sută pentru asigurarea de sănătate.
Iată culturile impozitate, suprafeţele pentru care se percep banii şi normele de venit.
Culturi vegetale
Plătesc impozit ţăranii care cultivă peste două hectare de: cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr şi hamei pe rod. De asemenea, sunt taxaţi cei care au peste 1,5 hectare de livadă de pomi fructiferi şi leguminoase pentru boabe. Vor plăti şi fermierii care cultivă peste un hectar de tutun, dar se vor impozita şi suprafeţele care depăşesc jumătate de hectar de legume în câmp şi vii pe rod, dar şi cele care depăşesc 0,3 hectare de flori şi plante ornamentale şi 0,2 hectare de legume în spaţii protejate.
Normele de venit anuale, la hectar, sunt următoarele: cereale (449 lei), plante oleaginoase (458 lei), cartofi (3.488 lei), sfeclă de zahăr (697 lei), tutun (1.060 lei), hamei pe rod (1.483 lei), legume în câmp (4.001 lei), legume în spaţii protejate (8.033 lei), leguminoase pentru boabe (801 lei), pomi pe rod (4.709 lei), vie pe rod (1.385 lei) şi flori şi plante ornamentale (11.773 lei).
Micile exploataţii zootehnice
Plătesc impozit pe normă de venit agricol ţăranii care au ai mult de: două vaci sau bivoliţe, 50 de oi, şase porci, 75 de familii de albine şi 100 de păsări de curte.
Normele de venit pentru fiecare cap de animal în plus sau fiecare familie de albine suplimentară, pe lângă cele neimpozabile, sunt: 453 lei (vaci), 326 lei (bivoliţe), 47 de lei (oi), 47 de lei (capre), 56 de lei (porci la îngrăşat), 40 de lei (familie de albine) şi 3 lei (păsări de curte).
Până când se declară şi se achită
* Până pe 25 mai, pregătiţi formularele 220 şi 221 * Plata în două rate sau trimestrială, în avans
Gradul de declarare şi de colectare a impozitului pe venit agricol a fost bun în 2013, mai ales pentru că oamenii s-au acomodat cu sistemul şi ştiu, în linii mari, ce au de făcut de acum încolo. Începând din 2014, toţi micii producători agricoli pe care legea îi obligă să îşi declare exploataţiile, spre impozitare, sunt aşteptaţi să o facă la timp şi corect.
Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Galaţi ne-a informat că există două categorii de persoane care trebuie să-şi declare exploataţiile pentru impozitare pe normele de venit agricol. Mai exact, cei în cazul cărora impunerea se face în baza normei de venit şi cei în cazul cărora impunerea se face în sistem real, pe baza evidenţei contabile în partidă simplă. Primii completează formularul 221, iar cei din a doua categorie trebuie să prezinte formularul 220. Cu toţii sunt însă aşteptaţi să depună cele două tipuri de formulare până cel mai târziu pe 25 mai.
Pentru persoanele la care impunerea se face în baza normei de venit, organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, emite şi comunică decizia de impunere. Plata impozitului stabilit şi comunicat se efectuează în două rate, astfel: 50 la sută până la data de 25 octombrie inclusiv şi cealaltă jumătate până pe 15 decembrie, inclusiv.
Situaţia este diferită în cazul persoanelor care suportă impunerea bazată pe contabilitatea în partidă simplă, unde plăţile se fac trimestrial, anticipat, menţionează Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Galaţi.
Întârzierile atrag după ele sancţiuni şi penalităţi.
Exemplu de calcul
Să presupunem că aveţi cinci hectare cu grâu, două cu porumb şi unul cu vie pe rod. La grâu, vi se va percepe impozitul doar pentru cele trei hectare care depăşesc suprafaţa neimpozabilă de două hectare. Mai exact, norma de venit este de 449 de lei pe hectar, adică 1.347 lei pentru trei hectare. La porumb aveţi doar două hectare, aşa că nu plătiţi impozit, nedepăşind suprafaţa neimpozabilă. La vie, depăşiţi cu jumătate de hectar suprafaţa neimpozabilă. Mai exact, din norma anuala de venit de 1.385 lei pe hectar, vă revine 692,5 lei.
Plătiţi, din normele pe venit aferente suprafeţelor impozabile, 16 la sută plus încă 5,5 la sută pentru Sănătate. Adică 21,5 la sută. În cazul nostru, la toate cele trei culturi, aveţi de plătit 21,5 la sută din 1.347 lei + 692,5 lei. Adică 438,4 lei.
Cum ne conving Finanţele să dăm banii
Evident, constrângerea legală, aplicarea de penalităţi şi executarea datornicului sunt metode recunoscute de a-l convinge pe contribuabil să-şi plătească dările, de preferinţă la timp. Totuşi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi ne-a informat că, în spatele colectării impozitului pe venit agricol se desfăşoară, înainte de toate, o muncă susţinută de educare a contribuabilului şi de colectare şi prelucrare a datelor.
DGRFP Galaţi susţine că a încheiat protocoale de colaborare privind încasarea impozitului cu 54 dintre cele 62 de primării din judeţ. Procentual, relaţiile contractuale acoperă 87 la sută din numărul total de primării gălăţene.
Totodată, Finanţele spun că transmit către primării comunicate şi informări referitoare la completarea declaraţiilor privind veniturile obţinute din activităţi agricole, inclusiv a formularelor 200 şi 220 şi chiar efectuează deplasări la primării în vederea acordării de asistenţă privind completarea declaraţiilor fiscale şi preluarea acestora în vederea înregistrării şi prelucrării.
