* S-au reconstruit case pe marginea râurilor, unde riscul de inundaţie e maxim * Parte dintre primari spun că nu s-a luat nicio măsură de prevenire a inundaţiilor şi că, fără sprijin de la stat, nici nu pot face nimic * Sunt şi edili care susţin că au identificat soluţii viabile, dar n-au bani să le pună în practică * Dacă vine apa, singura soluţie a oamenilor este să lase tot în urmă şi să fugă de înec * Din păcate, cel mai adesea, localnicii refuză să se mute din zonele inundabile
În prima jumătate a lunii septembrie a anului trecut, 22 de comune din judeţ au fost lovite de inundaţii. Peste unele dintre localităţi, apa a năvălit năprasnic, luând nouă vieţi într-o singură zi şi avariind mii de case. Bătrâni de peste 80 de ani din Valea Mărului sau din Costache Negri, spre exemplu, spun că niciodată nu s-a mai abătut aşa o urgie asupra localităţilor lor. Au căzut atunci şi 140 de litri de apă pe metru pătrat, spun primari din mai multe comune afectate, iar pentru aşa ceva nu era nimeni pregătit.
Din păcate, aproape la fel de nepregătiţi suntem şi astăzi! Acum, când s-au instituit noi coduri de urgenţă din cauza ploilor, remarcăm că, din păcate, lecţia inundaţiilor din 2013 nu ne-a învăţat mai nimic! Parte dintre primari spun că statul nu i-a ajutat şi recunosc, deschis, că posibilităţile de a-şi proteja oamenii sunt extrem de limitate.
"Am făcut cât am putut!"
Primarul comunei Cudalbi spune că singura măsură pe care a putut-o lua a fost toaletarea vegetaţiei. "N-am făcut, neapărat, o treabă perfectă, dar se vede. În rest, la Cudalbi, lucrurile stau exact cum le ştiţi. Cursul pârăului (Geru - n.r.) trebuie regularizat. Pot eu să fac o asemenea lucrare, cu oamenii mei de la ajutor social? Nu pot! E nevoie de studii de specialitate. Am vorbit la Apele Române, la Iaşi, de unde mi s-a spus că nu există prevedere pentru aşa ceva în buget. Când zic şi eu că, gata, ne aprobă ceva, primesc alte hârtii, prin care mi se solicită alte şi alte hârtii”, spune edilul.
Tot primarul Cudalbiului spune că, fără ca Apele Române să vină şi să traseze limite de proprietate pe malului apei, nu-i poate împiedica pe oameni să construiască aproape de pârâu, unde sunt expuşi pericolului, în caz că se umflă apa.
O situaţie similară se întâlneşte şi la Iveşti, unde oamenii au reconstruit chiar pe malul Bârladului, de unde apele umflate le-ar putea spăla uşor agoniseala.
"Oamenii au câştigat după inundaţii cât nu aveau înainte!"
"Noi avem aici o comunitate destul de mare de penticostali, care au finanţat reconstrucţia caselor multor sinistraţi. Îmi asum declaraţia: toţi cei care au rămas fără case în septembrie 2013 au acum mai mult decât aveau înainte să vină apa. Singurii care n-au primit bani ca să-şi finalizeze locuinţele au fost cei care au vrut case mai mari decât le trebuiau", spune Ştefan Luca, primarul din Costache Negri.
Cursurile de apă s-au regularizat, iar un pod „ochelari” din pricina căruia se crease un dop pe cursul de apă a fost înlocuit. S-a lucrat şi la toaletare. Primarul spune că s-au tăiat şi copacii care susţineau malurile, tot ca să nu mai existe riscul de a devia apa prin sat. Din păcate, riscul de alunecare de teren e astfel mai mare. Edilul susţine că le-a oferit oamenilor din zonele inundabile locuri de casă, dar, din aproape 300 de familii, doar trei au ales relocarea.
Modelul franţuzesc care i-ar pune pe săteni la adăpost
Primarul comunei Cuca, Vlad Mihăiţă, spune că a făcut ce lucrări a reuşit cu oamenii din comună şi că a văzut, în Franţa, un baraj din pământ care i-ar pune pe localnici la adăpost de viitură vreme de sute de ani. "Ştiu totul despre acest baraj. Problema este că, din estimările mele, ar costa cam 500.000 de euro, iar o asemenea sumă e imposibil de suportat de la bugetul local. Încerc să fac un proiect european, dar lucrurile se mişcă tare greu în administraţia noastră şi nu ajunge să vrei şi să munceşti. Pot face multe, dar nu singur. Pot fabrica dale cu care să pavăm versanţii albiei cursului de apă, dar nu le pot monta cu oamenii mei. Îmi trebuie o firmă, îmi trebuie bani…”, spune primarul comunei Cuca.
"Barajele zac sfărâmate în albie!"
Valea Mărului este comuna cu cel mai performant sistem de alarmare a populaţiei. A costat 33.000 de lei şi îl ajută pe edil să-şi alerteze cetăţenii din toate colţurile comunei. „Eu nu spun, neapărat, că se va repeta dezastrul. Spun doar că posibilitatea există şi că trebuie să fim pregătiţi. Vreau o schimbare legislativă. Noi am făcut ce a ţinut de noi şi chiar mai mult, când a fost cazul. Avem circa 1.000 de case asigurate, din 1.300. Barajele pe care le-a rupt apa, în toamna trecută, sunt tot pe fundul albiei. Şi dacă apa a făcut prăpăd când erau baraje, cum o să fie acum, când nu mai sunt? Dar barajele nu le poate reconstrui primarul", spune edilul vălmărean Virgil Doca.
Soluţia implementată deja, sistemul de alarmare de 33.000 de lei, plus un sistem de comunicare între echipele de salvatori, funcţionează brici! "Aici m-ar ajuta o modificare legislativă. Când mă duc să-l evacuez pe nea Ion - care strigă că nu vrea să-şi lasă avutul - vreau să pot să-l iau pe sus. Nu e normal să mă rog de el o oră. Timpul acesta l-aş putea folosi ca să salvez alţi oameni", ne spune primarul.
Apele Române au intervenit în localităţile inundate
"Conform protocolului încheiat cu UAT Cudalbi, am executat lucrări de deblocare şi reprofilare a secţiunii albiei neamenajate a râului Geru pe întreg sectorul situat în intravilanul localităţii. Având în vedere gravitatea situaţiei, Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad a dislocat, la momentul respectiv, utilaje din judeţul Botoşani pentru urgentarea lucrărilor. Tot ca urmare a fenomenelor extreme din anul 2013, au mai fost realizate o serie de lucrări, în intervalul septembrie 2014 - noiembrie 2014, pe cursurile de apă Suhu şi Gologan (pe raza localităţilor Slobozia, Izvoarele, Costache Negri şi Pechea)", ne-a informat Dan Buruiană, purtătorul de cuvânt la Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. În ceea ce priveşte construcţia de case în imediata apropiere a cursurilor de apă, "autorităţile locale sunt singurele abilitate să elibereze autorizaţii de construcţie, cu respectarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fiind interzise prin lege eliberarea de autorizaţii de construire în zone inundabile", se mai arată în răspunsul oficial al instituţiei.
