Situată la 45 de km de oraşul Galaţi, pe drumul ce leagă municipiul nostru de Bârlad, comuna Fârţăneşti este formată doar din două sate (Fârţăneşti şi Viile), dar arată mai bine decât multe alte comune din judeţ.
Drumurile sunt destul de bine asfaltate, iar gropile pot fi numărate pe degetele de la o mână. De altfel, primarul comunei, Adrian Filote, ne mărturiseşte că mai are puţin de lucru în ceea ce priveşte asfaltarea drumurilor şi finalizarea reţelei de canalizare. "În momentul de faţă ne axăm foarte mult pe finalizarea reţelei de canalizare. Mai sunt 15 kilometri. Sunt bucuros că are toată lumea apă potabilă şi abia aştept să închei şi acest proiect. Asfaltarea şoselelor rămâne o prioritate", ne explică primarul.
Comuna Fârtăneşti se poate mândri în prezent şi cu un nou teren de sport destinat copiilor, proiect ce va fi urmat şi de construirea unei săli de sport.
Tot în folosul sătenilor, este pe cale să se fie dată în folosinţă şi o anexă a Primăriei, în satul Viile. "Termin şi o anexă a Primăriei, anul acesta. Am făcut-o tot pentru săteni. M-am gândit să nu se mai deplaseze din Viile până în Fârtăneşti pentru a achita impozitul sau alte taxe. Proiectul va fi încheiat cât mai curând", mai adaugă Adrian Filote.
Ideile de ieri, proiectele de mâine
O altă problemă ce aşteaptă să fie soluţionată este lipsa curentului electric în anumite case. "Ne gândim la o soluţie cât mai eficientă şi în această privinţă. Încerc să le fac traiul cât mai uşor, dar am nevoie de susţinerea şi bunăvoinţa sătenilor. Au fost sceptici la începutul multor proiecte, însă, apoi, au descoperit beneficiile pe care le poate aduce o societate modernă, chiar şi în viaţa rurală", mai explică primarul comunei.
Fără investitori şi anul acesta
În urma discuţiei pe care am purtat-o cu primarul comunei, am aflat că una din nemulţumirile sale este faptul că investitorii nu se arată interesaţi să aducă afaceri în cele două sate. "Răspunsul legat de investitori rămâne din păcate, acelaşi, veşnic. Cine vine să investească în Galaţi? Mai ales cu legile noastre? Oamenii poate îşi doresc să realizeze ceva, însă sistemul nu le permite. Am ajuns ca noi, oameni din zona rurală, să ne cumpărăm iaurtul de la magazin. E trist, dar asta este realitatea. Tradiţiile mor şi odată cu ele pierdem şi noi", se plânge Adrian Filote.
Mulţi copii în şcolile şi grădiniţele din Fârţăneşti
Cele şase unităţi de învăţământ din comuna Fârţăneşti (trei grădiniţe şi trei şcoli generale) au în evidenţă 500 de elevi, din totalul de 5.118 locuitori.
Profesorii se declară mulţumiţi de interesul pe care îl prezintă copiii, dar şi de rezultatele pe care aceştia le obţin în ultimul timp. "De la un an la altul, elevii din şcolile noastre evoluează şi îşi doresc să meargă la liceu. Majoritatea pleacă ori la Târgu Bujor, ori la Galaţi. Chiar săptămâna trecută ne-a vizitat o fostă elevă, care este acum cadru didactic de succes. Mă bucur pentru cei care luptă pentru ceea ce îşi doresc", ne spune primarul.
De altfel, dincolo de ocupaţiile pe care le au în mod obişnuit la orele de curs, micuţii participă şi la activităţi extracurriculare diverse.
Activităţi extracurriculare
În ceea ce priveşte dotările din şcoală, cei mici au acces la un cabinet de informatică, unde pot descoperi tainele calculatorului, la o bibliotecă, de unde pot împrumuta tot felul de cărţi, dar şi la anexe în sălile de clasă, unde pot face experimente la orele de fizică şi chimie.
"Cei mici merg la dansuri tradiţionale la căminul cultural şi participă în fiecare an la serbările de ziua satului, de pe 15 august. În fiecare an, ne îmbrăcăm în costume tradiţionale şi ne plimbăm pe uliţă", ne explică Adrian Filote.
Oamenii nu au probleme cu legea
Există şi o secţie de poliţie în comuna Fârţăneşti, în care lucrează doi comisari-şef. Primarul declară că nu au fost probleme grave, care să necesite intervenţii speciale. "Nu am avut situaţii foarte grave până acum. Oamenii sunt liniştiţi şi nu intră în conflicte care se pot termina periculos. Din punctul acesta de vedere, mă pot declara mulţumit", ne spune primarul.
Natalitatea, tot mai scăzută de la an la an
Veniturile scăzute nu le permit tinerilor să îşi întemeieze o familie sau să asigure educaţia unui copil, prin urmare natalitatea scade dramatic de la an la an. "Majoritatea tinerilor aleg să plece în străinătate să muncească şi nu se mai întorc. Iar dacă revin, îşi construiesc o casă şi pleacă iar. Sunt nevoiţi să stea departe de casă, pentru a putea duce un trai decent", a declarat primarul comunei gălăţene.
Centru de zi pentru copiii defavorizaţi
La mai puţin de 20 de metri distanţă de clădirea în care funcţionează Şcoala Nr. 1 din comuna Fârţăneşti se află Centrul de Zi pentru copiii proveniţi din familii dezorganizate sau fără posibilităţi financiare.
Zilnic, 21 de copii, fie orfani, fie lăsaţi în grija bunicilor, îşi fac temele sub îndrumarea personalului autorizat, învaţă să lucreze pe calculator şi iau masa.
"Am investit în acest centru aproximativ nouă miliarde de lei vechi, bani obţinuţi de la Uniunea Europeană. Nu sunt de acord cu ideea abandonului şcolar sub nicio formă. Nu pot fi cu toţii răsăriţi, dar la un nivel mediu poate ajunge oricine, cu puţin ajutor", ne-a explicat primarul Adrian Filote.
La parter se mănâncă, la etaj se învaţă
Ajunşi la faţa locului, am fost întâmpinaţi, cu un zâmbet larg, de cea care se ocupă de pregătirea mesei pentru copii. Cei mici ajung la Centru imediat ce termină orele de curs.
"Vin aici în fiecare zi şi îmi fac temele. E plăcut, pentru că avem şi noi parte de o masă caldă şi ne petrecem timpul alături de ceilalţi colegi. Cred că suntem cu toţii egali şi de asta ne înţelegem atât de bine", ne mărturiseşte un băieţel, beneficiar al acestui program.
Aici au parte de o masă caldă (un fel principal şi desert), iar apoi au la dispoziţie câteva ore în compania consilierilor, timp în care îşi fac lecţiile (în mare parte) sau au diferite activităţi care au ca scop dezvoltarea imaginaţiei şi a culturii lor.
În prezent, la Centru vin 21 de copii, elevi în clasele II-VII.
„Îşi dau interesul în fiecare zi. Mai avem şi momente mai grele, că doar sunt copii, dar ne descurcăm. Profesorii observă progresul şi îi laudă ori de câte ori au ocazia”, ne spune una din consilierele educative.
"Centrul arată foarte bine şi este dotat corespuzător, din fonduri europene. Este, în primul rând, foarte curat. Sălile sunt încălzite pe timp de iarnă, la baie curge apă caldă, iar curăţenia e literă de lege. Este vorba despre o investiţie care merită fiecare bănuţ şi care va ajuta mulţi copii.
Două cabinete medicale pentru localnici
Până nu demult, oamenii visau la un dispensar renovat şi dotat cu aparatură nouă, unde să se poată trata şi să poată beneficia de condiţii civilizate, Acum, sătenii din comuna Fârţăneşti pot merge la centrul medical, care dispune de doi medici.
Clădirea are două niveluri, cu patru spaţii mari: două săli de aşteptare şi două cabinete medicale.
La parter îşi desfăşoară activitatea un medic de familie, iar la etaj oamenii pot merge la dentist. Cel din urmă cabinet a fost construit în urmă cu un an, cu sprijinul Primăriei şi s-a dovedit a fi un adevărat succes, dar şi o mare necesitate, având în vedere numărul pacienţilor.
„Domnul doctor are programări de la ora 10,00 până la ora 21,00. Asta ca să înţelegeţi cât de des vin oamenii la dentist. Este de apreciat bunăvoinţa lor şi faptul că vin până când sunt vindecaţi în totalitate”, ne spune asistenta.
Locuri de muncă puţine
Din păcate, rata şomajului este destul de crescută şi în comuna Fârţăneşti. Mulţi săteni preferă să trăiască din banii puţini primiţi gratis de la stat, decât să depună efort timp de opt ore pentru leafa minimă pe economie. Cândva, comuna se mândrea cu obiceiuri tradiţionale şi oameni muncitori. Însă, din nefericire, acum a devenit mult mai uşor să trăieşti din banii pe care ţi-i oferă statul. Oamenii preferă să cumpere din magazine fructe şi legume, în loc să le cultive în propria grădină.
Tradiţiile se duc şi "frumosul" moare
Din păcate, ca în multe alte sate din România, tradiţiile dispar tot mai mult de la un an la altul. De fapt, cred că oamenii iubitori de frumos se duc şi, odată cu ei, se duce şi dorinţa de a păstra originile. Primarul rămâne totuşi optimist şi ne mărturiseşte că e sigur că vremurile acelea se vor întoarce. "Ar trebui să încurajăm mai mult tineretul. Să înţeleagă cât de multe beneficii le-ar aduce măcar un obicei tradiţional. Vorbim despre satisfacţie financiară şi sufleteasă", ne spune primarul.
Oaze de cultură pentru săteni
În cele două sate ale comunei, oamenii pot merge în continuare la cele două cămine culturale, unde se desfăşoară, destul de des, fel şi fel de activităţi culturale, unde sunt invitaţi artişti locali şi nu numai. „Încerc să îi scot din bezna în care trăiesc, pe cât posibil. Din păcate, sunt constrâns de buget şi nu pot realiza momente de excepţie. Însă reuşesc să îi mai detaşez de griji şi pe ei”, ne explică primarul.
