* În 2010, o lege îi asimilează pe absolvenţii Bologna cu absolvenţii studiilor de scurtă durată, care nu mai există din 2004, de la o lege pe care, paradoxal, actul normativ din 2010 se bazează şi chiar o citează * Absolvenţii licenţei de trei şi patru ani vor fi avea salarii mai mici faţă de absolvenţii licenţei de patru şi cinci ani *
Discriminare legală. Aşa pot fi sintetizate câteva dintre reglementările noii legi cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit unui articol din această lege, licenţiaţii de trei şi patru ani pe modelul Bologna vor fi plătiţi la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de scurta durată.
Asta în ciuda faptului că prezenta lege a educaţiei precizează clar că actuala formă de organizare a studiilor de licenţă este echivalentă cu vechea formă. Adică se pune semnul egal între licenţiaţii de trei ani pe sistemul nou şi cei de patru ani pe sistemul vechi.
Teoretic, aceştia au aceleaşi drepturi. Practic însă, mai ales odată cu apariţia legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, diferenţierea şi chiar discriminarea devine literă de lege.
Mai mult, acest nou act normativ contrazice chiar legea pe care se bazează şi pe care o citează.
Contradicţii şi ironii
Iată cum sună articolul 38 din legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:
„În baza art. 18, alin. (1) şi (3) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, salarizarea absolvenţilor ciclului I şi II (Bologna) se face:”
„a) absolvenţii ciclului I (Bologna) cu durata studiilor 3-4 ani, sunt salarizaţi la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de scurta durată”;
„b) absolvenţii ciclului II (Bologna), precum şi absolvenţii ciclului I (Bologna) cu durata studiilor 5-6 ani, sunt salarizaţi la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de lungă durată”.
Astfel, în acest articol se face trimitere la Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Lege care, culmea!, a consfinţit renunţarea la cele două tipuri de studii superioare: de lungă şi scurtă durată.
Dacă cineva ar fi avut curiozitatea să citească întreaga lege ar fi observat că titulatura de „studii superioare de scurtă şi lungă durată” nu mai apare decât o singură dată.
La articolul 16, adică două articole mai sus de cel citat, în cadrul aceluiaşi capitol VI, Dispoziţii tranzitorii şi finale se spune:
„Învăţământul superior de scurtă durată, care se desfăşoară în prezent în colegiile universitare existente la data publicării prezentei legi, intră în lichidare sau se reorganizează în studii universitare de licenţă, în domeniile existente sau apropiate”.
Aşadar, „studiile de scurtă durată” la care face referire legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nu mai există de la apariţia Legii 288 / 2004. Adică de aproape şase ani.
Chiar dacă ar mai exista absolvenţi de colegii, aceştia nu pot fi puşi în aceeaşi oală cu absolvenţii Bologna, pentru că, în continuare, Legea 288 / 2004 spune clar:
„Absolvenţii cu diplomă de învăţământ superior de scurtă durată pot continua studiile pentru a obţine licenţa în cadrul ciclului I - studii universitare de licenţă”.
Să încercăm o mică sinteză. În 2010, o lege îi asimilează pe absolvenţii Bologna cu absolvenţii studiilor de scurtă durată, care nu mai există din 2004, de la o lege pe care, paradoxal, actul normativ din 2010 se bazează şi chiar o citează.
Ironie cât cuprinde, confuzie şi, evident, incompetenţă sau nepăsare din partea celor care fac legile.
Altă discriminare
Absolvenţii Bologna nu se află în faţa primei situaţii în care au fost discriminaţi. S-a mai întâmplat şi la concursurile de titularizare organizate de inspectoratele şcolare din România.
Handicapul pe care l-au avut absolvenţii Bologna încă din start, acela de a concura pe aceleaşi locuri cu colegi care au făcut patru ani de facultate, nu a fost suficient.
Deşi au dat exact acelaşi examen, ceea ce înseamnă automat că profesorii corectori au avut pretenţii similare de la ei ca şi de la licenţiaţii de patru ani, când s-a pus problema alegerii şcolii la care urma să predea, absolvenţii Bologna nu au avut voie să opteze pentru locurile libere de la licee, ci doar pentru cele de la gimnaziu.
Explicaţie foto: Actualele generaţii de studenţi se pregătesc să fie discriminaţi când vor absolvi facultatea
