În Galaţi, aproape 700 de persoane infectate au fost depistate încă din anul 1990, de când a început testarea, conform datelor puse la dispoziţie de Manuela Arbune medic specialist în boli infecţioase de la Spitalul de Boli Infecţioase Galaţi. Dintre acestea, 320 de pacienţi au decedat iar în prezent, în evidenţa spitalului se află, în prezent, aproximativ 310. Restul sunt pierduţi din evidenţa medicilor, despre ei nu se mai ştie nimic: „Avem pacienţi pe care i-am pierdut din evidenţă din mai multe motive. În ultimul an, cei mai mulţi au plecat în străinătate. Cazuri noi avem în fiecare an şi numărul lor se menţine constant de ceva timp: în jur de 15-20 de persoane infectate. Lăudabil pentru Galaţi este faptul că nu avem niciun caz de infecţii verticale (de la mamă la făt), deşi am avut, anul acesta, opt naşteri ale mamelor seropozitive. Aici e vorba de o echipă eficientă: neonatologul, medicul de familie, medicul ginecolog, psihologul, puţin şi noi, dar în primul rând femeia, care trebuie să fie conştientă şi să facă tot ce trebuie pentru a naşte copilul sănătos. Majoritatea infecţiilor sunt dobândite prin transmisie sexuală, deoarece majoritatea pacienţilor au în jur de 20 de ani (ei au contactat virusul în 1990) şi au o viaţă sexuală”, a mai spus medicul Manuela Arbune.
La Galaţi, anul acesta, doar trei decese
„La capitolul decese, anul acesta stăm mai bine, am avut doar trei: doi au murit din cauze externe bolii, în accident, şi unul a fost depistat într-o stare foarte avansată a bolii şi suferea de mai multe afecţiuni asociate. În acest caz, a fost prea târziu pentru iniţierea terapiei”, a mai adăugat Manuela Arbune.
Tratamentul, o problemă
Problemele cu care se confruntă în prezent pacienţii din Galaţi sunt legate de lipsa tratamentului antiretroviral, care trebuie administrat fără întrerupere.
„Din cauza crizei au fost probleme cu administrarea medicamentelor tuturor pacienţilor. Cu toate astea, ne-am străduit să nu întrerupem tratamentul, deşi este foarte costisitor. Media lunară este de 230 de pacienţi trataţi. Unii intră în tratament, alţii ies, din diferite motive: deces, plecare din ţară, renunţare sau abandon. Apare aici şi o altă problemă: pacientul se plictiseşte de un tratament de lungă durată sau ajunge la aşa-zisa oboseală terapeutică”, a mai explicat specialistul în boli infecţioase. Pentru a-şi ţine starea de sănătate sub control, pacienţii din Galaţi sunt nevoiţi să meargă, de două ori pe an, la Bucureşti pentru o serie de teste dintre care, cele mai importante sunt imunitatea (numărul de limfocite CD4) şi încărcătura virală.
Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA este sărbătorită în data de 1 decembrie, încă din anul 1988. „Este vorba despre implicarea organizaţiilor pacienţilor cu HIV/SIDA şi a celor care îi susţin în lupta împotriva bolii. Începând din 2004, fiecare acţiune desfăşurată în 1 decembrie a avut câte un slogan care reprezenta şi un îndemn. Anul acesta, Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA are un slogan emis de Organizaţia Naţiunilor Unite - „Getting to zero”, adică a ajunge la zero: zero cazuri de infecţii noi, zero decese şi zero discriminare. Nu numai că a lansat această direcţie, dar au oferit şi o metodă – Faster, smater, better (Mai repede, mai inteligent, mai bine). Pentru că e mai bine să previi şi să informezi.”, ne-a explicat doamna Manuela Arbune.
