700 de gălăţeni primesc acum alimente de la Cantina de Ajutor Social din cadrul Primăriei Galaţi. Faţă de 2011, numărul asistaţilor este cu zece la sută mai mic. Cauza? „Indisponibilitatea unor foşti asistaţi de a se prezenta la prestaţia celor cinci zile de muncă în sprijinul comunităţii”, ne-a spus Laura Roşca, asistent social CAS. Cu alte cuvinte, mulţi nu au avut nici măcar bunul simţ de a lucra pentru masa primită. Dincolo de aceste aspecte, un fapt e cert. Într-o comunitate aflată sub robia şomajului şi a sărăciei, cantina săracului rămâne o gură de aer pentru cei mai necăjiţi dintre cetăţeni. Mai ales când 62 la sută dintre asistaţi sunt copii şi tineri. "42 la sută dintre abonaţii cantinei sunt elevi şi tineri cu vârste cuprinse între 7 şi 25 de ani, iar 20 la sută sunt asistaţi de vârstă preşcolară. 21 la sută sunt bolnavi cronici, restul fiiind vârstnici care trăiesc din venitul mediu garantat sau sunt pensionari", subliniază interlocutoarea.
Potrivit Legii 208/1997, beneficiarii cantinei sunt cei care au un venit minim garantat sub 125 lei de persoană pe lună.
7 copii şi doar 450 de lei pe lună
"Nu ştiu de câţi ani vin la cantină, dar fără sprijinul celor de aici copii mei ar fi fost muritori de foame”, ne povestea Tincuţa Parfeni, în vârstă de 34 de ani, mamă a 7 copii, cu vârste între 1,3 şi 15 ani, ce supravieţuiesc dintr-un venit de 450 lei pe lună. „Nu pot să spun decât bogdaproste lui Dumnezeu că din ajutorul de la cantină am avut ce pune pe masa celor mici”, spune femeia, în mare grabă, preocupată să ajungă acasă şi să-şi aşeze la masă copiii care până pe la ora 10,00 nu puseseră nimic în gură. „Cei doi copii ai mei şi doi nepoţi au crescut cu masa de la cantină”, spune Georgeta Nădejde, în vârstă de 58 de ani. „În casă doar soţul lucrează şi are un venit de vreo 500 lei pe lună. Ne este enorm de greu cu trei copiii de vârste cuprinse între1,8 şi 8 ani, iar masa de la cantină este o gură de aer pentru noi”, se plânge Alice Şoricel, de 39 de ani.
Meniu cu 8 lei
Între sutele de guri hrănite din banii comunităţii sunt şi asistaţii unor organizaţii neguvernamentale, care au parteneriate cu Primăria Galaţi. E vorba de fundaţiile de Sprijin a Vârstnicilor, Familia, Împreună, Inimă de copil, Centrul de Urgenţă, pentru care zilnic se gătesc aproximativ 200 de porţii din cele 700. „Problema este a chivernisirii fiecărui leu, fiindcă alocaţia zilnică de hrană pentru fiecare asistat este de 8 lei, din care trebuie să asigurăm prânzul, plus cina. Cu siguranţă, acasă încercările acestea ar da greş, însă, când se găteşte la cazan, socotelile sunt altfel", spune Laura Roşca.
