Secţia de chirurgie pediatrică de la Spitalul de Copii funcţionează doar cu jumătate din personalul necesar

Secţia de chirurgie pediatrică de la Spitalul de Copii funcţionează doar cu jumătate din personalul necesar
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

* În Secţia clinică de chirurgie şi ortopedie pediatrică de la Spitalul de Copii „Sf. Ioan” Galaţi sunt operaţi anual în jur de 2.000 de copii * Mulţi dintre ei cu probleme de sănătate specifice vârstei, alţii au afecţiuni grave, din naştere sau dobândite, care pun la încercare îndemânarea oricărui chirurg pediatru


În Secţia de chirurgie şi ortopedie pediatrică lucrează în prezent şase asistente cu experienţă şi două debutante. Pe lângă orele petrecute în sala de operaţie sau la paturile micilor pacienţi, aceleaşi asistentele trebuie să fie prezente şi la cabinetul de chirurgie al Compartimentului de Primiri Urgenţe al spitalului. Se adună astfel, la sfârşitul fiecărei luni, zeci de ore suplimentare plătite cu bani suficienţi doar cât să-ţi achiţi transportul până la spital şi înapoi. „Pentru ca activitatea în secţie să se desfăşoare în condiţii normale, ar fi nevoie de cel puţin încă pe atâtea asistente. Practic, sunt zile în care o asistentă este nevoită să acopere în acelaşi timp două posturi. Fugi din blocul operator să răspunzi unei urgenţe, sau invers. Apar astfel şi părinţi nemulţumiţi, pentru că sunt lăsaţi să aştepte. Nu îi poţi condamna, pentru că fiecare îşi vede problema ca una care nu suportă amânare”, explică şeful Secţiei, lect. univ. dr. Virgil Cristea.

Un anestezist la 1.000 de copii operaţi

În condiţiile în care în blocul operator sunt efectuate mii de intervenţii chirurgicale pe an, secţia dispune de doar doi anestezişti: doctorii Magda Miulescu şi Mihaela Petronela Bârliba. „Pentru că se operează inclusiv în cursul gărzilor, nu de puţine ori cei doi medici sunt chemaţi cu rândul de acasă, după ce abia plecaseră din spital. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu medicii chirurgi şi ortopezi, precum şi cu asistentele”, adaugă dr. Cristea.

Un semnal de alarmă. Cine îl aude?

„Ştiu că situaţia prin care trecem noi nu este unică nici în Galaţi şi nici în restul ţării. Vreau să trag însă un semnal de alarmă, legat de necesitatea completării acestor posturi, pentru ca activitatea să se poată desfăşura în condiţii optime, fără ca viaţa copiilor să fie periclitată în vreun fel”, mai spune specialistul citat.

Performanţă în condiţii de război

Chiar şi în condiţiile descrise, chirurgii pediatri gălăţeni reuşesc, nu de puţine ori, să opereze cazuri care în mod normal ar trebui trimise la Bucureşti. La începutul acestui an, spre exemplu, doctorul Virgil Cristea i-a salvat viaţa unui adolescent de 16 ani care venise la spital în stare foarte gravă, după ce îşi rupsese unul dintre rinichi în urma unei căzături cu sania. Cazul a fost descris pe larg în ziarul nostru din 16-17 februarie. Mai recent, doctorii Mihaela Niţă şi Anca Ştefanopol au operat un copil cu o ocluzie intestinală foarte gravă care îi punea viaţa în pericol. De acelaşi calibru este şi operaţia efectuată de dr. Laura Candussi (specialist ortoped) unui copil cu sindrom Down care suferise o fractură de cap femural.

Legea nu permite angajări

Potrivit conducerii spitalului, în momentul de faţă nu există niciun post liber în Secţia de chirurgie şi ortopedie pediatrică. „Conform legii, începând de anul acesta, la o persoană plecată putem face o angajare. Acest lucru nu ne este de prea mare ajutor, însă. Problema din Secţia de Chirurgie şi Ortopedie poate fi întâlnită la nivelul întregului spital, din păcate”, explică dr. Victoriţa Ştefănescu, managerul spitalului.

Pe lângă şcoala absolvită, pentru pregătirea unei asistente care să lucreze în sala de operaţii e nevoie de cel puţin 12-14 luni de practică lângă masa de operaţie.

Potrivit unui studiu realizat de Federaţia 'Solidaritatea Sanitară' din România, medicii care fac gărzi lucrează cu 54 la sută mai mult decât norma legală de activitate stabilită în cazul acestei categorii profesionale. Media numărului de ore pe care este obligat să le lucreze un medic care face gărzi într-o lună este de 227 de ore, cu mult peste timpul normal de muncă (147 ore în medie, în cazul medicilor). Potrivit cercetării, există şi asistenţi medicali care au lucrat peste 1.000 de ore suplimentare, neplătite şi nerecuperate, de-a lungul unui an de zile.

 

Citit 12278 ori Ultima modificare Marți, 09 Iulie 2013 10:54

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.