* Ieri s-a lansat monografia instituţiei, semnată de Amelian Chirilă *
„Suntem cea mai veche casă de ajutor reciproc din România” – a anuţat ieri, cu mândrie justificată, preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galaţi, prof. Ionel Hâncu. Orice picătură nouă de istorie recompune un portret cât mai exact al trecutului nostru, cu mare câştig pentru trecut, prezent şi pentru viitor!
Ieri, la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, a fost lansată monografia instituţiei, o lucrare de cercetare realizată, cu dăruire, şi lansată într-un loc dăruit: o clădire simplă pe dinafară, iar pe interior fastuoasă, boierească, cu tavane decorate în stucatură bogată (FOTO 3), colorată, şi cu geamuri elegant suflate în stil Art nouveau – o bucurie!
„Monografia Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galaţi/ … O casă pentru 40.000 de gălăţeni”, documentată şi scrisă de profesorul Amelian Chirilă, a fost lansată ieri, la sediul vechii instituţii de pe strada Domnească, clădire cruţată ca prin minune de buldozerul edilitar comunist.
Instituţia a fost, am aflat ieri, prima casă de ajutor reciproc din România, înfiinţată chiar în tristul an al răscoalei din 1907, în timp ce în ţară primele astfel de aşezăminte au început să fie înfiinţate abia pe la 1920.
Autorul a mulţumit ieri pentru sprijinul important în primii paşi ai cercetării sale, pentru descoperirea surselor documentare, datorat cercetătorului istoric Tudosi Tatu, directorului adjunct al Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Eduard Mihalcea, bibliotecarelor Bibliotecii „V.A. Urechia” şi lucrătoarelor de la Arhivele Statului, filiala gălăţeană.
Citeşte articolul integral astăzi, ÎN EDIŢIA TIPĂRITĂ a „Vieţii libere”
