Anul trecut, pe 15 februarie, s-au împlinit 200 de ani de la nașterea "celui mai important ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din secolul al XIX-lea", după cum scria părintele Eugen Drăgoi, într-una din prefețele celor două volume monumentale, de aproape 1.150 de pagini, care au fost lansate, recent, la Așezământul Cultural "Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur" din Galați, în prezența Înaltpreasfințitului Arhiepiscop al Dunării de Jos, dr. Casian Crăciun.
Titlul lucrării este "Epistole. Făclii luminoase ale apostolatului epistolar", iar însemnele de sub titlu sunt şi ele elocvente: "Lucrare realizată prin grija Înaltpreasfințitului Părinte dr. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la inițiativa, implicarea și cu osteneala pc. pr. ic. stvr. Eugen Drăgoi, directorul Editurii Arhiepiscopiei Dunării de Jos", deconspirându-se astfel și editura care face istorie în acest spațiu cultural.
Așadar, era mai mult decât necesar ca evenimentul să fie marcat cum se cuvine și asta s-a întâmplat în seara de 26 martie, dată nu întâmplător aleasă imediat după Bunavestire. Orice carte nu poate fi decât o Bunăvestire, dar și o Bunăreamintire pentru tot ceea ce înseamnă cu adevărat Valoare, pledoarie și pentru ceea ce înseamnă Model Adevărat pentru tinerele generații, ceea ce a subliniat de la începutul cuvântării sale şi ÎPS Casian.
Cu firească nostalgie, ținând cont de specificul celor două volume, "a fost înviat" genul literar epistolar, dar, într-un fel, și Episcopul Melchisedec, după lectura unora dintre scrisori, dându-se și o frumoasă interpretare Noului Testament, "o scrisoare de dragoste" a lui Dumnezeu către om...
Părintele conf. univ. dr. Lucian Petroaia, adresându-se "părinților întru Duh" ai Cărții, a remarcat că "ne-ați dat un dar pentru care Duhul lui Melchisedec se bucură, acolo, Sus"... Au mai vorbit despre carte, dar și despre personalitatea episcopului și epoca sa prof. univ. dr. George Enache și, evident, părintele Eugen Drăgoi.
Au fost prezenți enoriaṣi, seminarişti, studenți, istorici, profesori precum Gheorghe Felea și Cristian Căldăraru, managerul Muzeului de Istorie "Paul Păltănea", preoți, muzicieni, scriitori precum Katia Nanu ori Ghiță Nazare, care se recunosc "născuți și crescuți în spiritul episcopului Melchisedec", după cum a mărturisit părintele Petroaia.
În final, s-a anunțat apariția, cât de curând, a unui nou volum de scrisori, de data aceasta o amplă selecție din ineditele Episcopului Melchisedec Ștefănescu, cele două volume la care ne referim acum fiind, de fapt o selecție din ampla corespondență purtată de înalta față bisericească între 24 august 1845 și 22 februarie 1879, în cazul primului volum, și între 27 februarie 1879 şi 15 martie 1932, în cazul celui de-al doilea, cu precizarea că sunt și scrisori cu referință la Melchisedec, după trecerea sa la Domnul, pe 16 mai 1892. Sunt și scrisori cu probleme de familie (de un anume haz sunt cele primite de la muzicologul Gavriil Musicescu, "fiu duhovnicesc", bunicul scriitorilor Ionel Teodoreanu și Alexandru O. Teodoreanu - Păstorel). Dar, desigur, cele mai importante sunt cele care arată importanța Bisericii în consolidarea noului stat românesc, cu toate tensiunile inerente, dar și felul în care i se acorda binevenita atenție, de pildă, Episcopului, în corespondența cancelarului imperiului rus Gorceakov și a domnitorului Carol.
Bref, din aceste scrisori, retrimise noilor destinatari, cititorii de azi, reiese clar cât de însuflețit patriot a fost, cum a luptat pentru unirea Principatelor, fiind membru în Divanul Ad-Hoc (1857), cum a sprijinit reformele lui Cuza și Războiul de Independență, cum a fost ministru al Cultelor (1860), membru în Senatul României, cum, ca profesor de seminar, a publicat numeroase manuale didactice, fiind și unul dintre istoricii de seamă ai vremii și a publicat documente slavone, inscripții și însemnări din bisericile din Moldova, monografii de eparhii, biografiile unor ierarhi etc.
