Când politica a aruncat... prosopul: Ştergarul istoric, în satele româneşti şi ucrainene

Când politica a aruncat... prosopul: Ştergarul istoric, în satele româneşti şi ucrainene
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Oaspeţi - decanul şi prodecana Universităţii din Odessa * Arta populară leagă ce a despărţit politic


Casa Cuza a fost recent gazda lansării unui lucrări rare: „Ştergarul din regiunea Dunării de Jos”, album etnografic româno-ucrainean, tipărit în română, ucraineană şi engleză, în condiţii grafice de excepţie, la Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2012. Este semnat de V.G. Kuşnir, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii Naţionale „Ilia Ilici Menchicov” din Odessa, cel care a cercetat mai mulţi ani prin satele ucrainene şi româneşti, unind prin istoria artei populare orice ar fi despărţit în trecut politica… Autorul a fost primit în prezenţa conducerii muzeului gălăţean şi a unor profesori şi multor studenţi de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Dunărea de Jos”, la care a fost oaspete delegaţia universitară ucraineană. Din care a făcut parte şi Natalia Petrovna, prodecan. Traducerea a fost asigurată de un român din oraşul Tatarbunar, cu nume special: Neculce, ca şi vechiul cronicar! Igor Neculce - nume, iată, împletit, ca şi istoria pe ştergarele care conţin elemente de tradiţie comună la Dunăre… Motive care apar pe ambele maluri ale Dunării, ţesute de oameni care din vechime au ştiut să treacă fluviul, să-şi caute prieteni, să pescuiască ori să facă negoţ. 141 de pagini, tipar excelent, elegant, imagini ale unor „prosoape” (cum le spunea traducătorul) ca nişte picturi suave, „desenate” cu mătase sau borangic, unele mai vechi de un veac, plasate în album peste imagini ale locurilor de vis în care au fost descoperite, în sate ca Dmytrivka, Murighiol, Utkonosivka, Dunavăţu de Sus, Zebil, Caraorman etc.

Directorul Muzeului, Cristian Căldăraru, a invocat începutul bunelor relaţii ale dascălilor şi istoricilor gălăţeni, de pe vremea regretatului decan gălăţean de la Istorie, Vasile Lica, a povestit despre vizitele de documentare pe care şi el le-a făcut la Odessa, despre protocolul semnat între universitatea ucraineană şi muzeul gălăţean în 2005, vizând participarea studenţilor ucraineni la cercetări arheologice la Galaţi, din păcate încă neconcretizat la vreme de criză... Profesorul Căldăraru a anunţat acum şi că, după travaliul împachetării şi mutării multor exponate în noul sediu al muzeului, chiar de lângă cel retrocedat pe str. Mr. Iancu Fotea, se va organiza, în noiembrie, o expoziţie etnografică româno-ucraineană; până atunci va fi editat şi volumul semnat de etnograful gălăţean Eugen Holban, cuprinzând 35 de ani de cercetare pe meleaguri gălăţene.

Citit 6006 ori Ultima modificare Duminică, 28 Octombrie 2012 15:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.