UȘOR DE CITIT. ”Exilul regelui”, de Diana Mandache. Cine sunt, cu adevărat, membrii Casei Regale

UȘOR DE CITIT. ”Exilul regelui”, de Diana Mandache. Cine sunt, cu adevărat, membrii Casei Regale
Evaluaţi acest articol
(12 voturi)

Despre Regele Mihai I al României şi despre destinul său dramatic s-a scris şi s-a publicat mult, după Revoluţie. Se pare însă că nici până astăzi noi, românii, n-am citit suficient despre subiect. Dacă am fi făcut-o, mistificările comuniste nu ni s-ar mai părea încă plauzibile. E ciudat, parcă, să mai auzi şi astăzi pensionari care strigă, revoltaţi, că Mihai I a plecat din România cu tezaurul ţării sau că, împreună cu Regina-mamă Elena, şi-a vândut ţara pentru bani. Ba, şi mai rău, auzi astfel de lucruri şi de la destui tineri care, în loc să citească istorie, îşi fac o părere despre figuri marcante ale neamului noastru numai bazându-se pe poveştile bunicilor, adesea ignoranţi.

Dar nu-i timpul pierdut. Acum, în ziua de doliu naţional, când Regina Ana este înmormântată la Curtea de Argeş, în prezenţa multor reprezentanţi ai regalităţii din Europa, e momentul ideal să ne facem timp şi să aflăm cine sunt membrii Casei Regale a României.

Pentru asta, noi am ales să citim şi „Exilul regelui”, volum scris de istoricul Diana Mandache şi apărut la Curtea Veche Publishing, anul acesta. E o carte uşor de citit, cu multă informaţie bine structurată şi cu destule documente care să facă puţină lumină în istoria dintre 1948 şi 1990 a monarhilor României. Autoarea e specializată în istoria monarhiei şi are experienţă bogată în mediul academic din Anglia. Volumul conţine şi o colecţie de fotografii, care îi prezintă pe Mihai I, pe Ana de România şi pe principesele României în moment cheie din viaţa lor.

Găsiţi cartea la Libria Donaris, de pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 26.

Ce-a făcut Ana de România pentru ţara ei 

Ana de Bourbon Parma era la Copenhaga la finele anului 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice. Urma să se căsătorească cu Regele României. Intervievată de Radio Londra, la cald, pe 1 ianuarie, după primirea veştii abdicării, Ana a declarat „Oriunde va merge, îl voi urma. Abdicarea a fost o surpriză pentru mine. Am auzit ştirea la radio, pe când eram la masă”. Viitoarea regină se va ţine de cuvânt. Odată plecaţi amândoi în exil, fratele Reginei mamă Elena, Pavlos al Greciei, este cel care îi invită la Atena pe cei doi. Acolo se căsătoresc Mihai I şi Ana, care devine astfel, de România. Se va oficia în ritul ortodox (Papa refuzase să binecuvânteze această căsătorie, iar în rit catolic, oficierea se va face abia în 1966, la Monaco). Ana l-a susţinut, toată viaţa ei, pe Mihai I. Ar fi putut, poate, să aibă o viaţă mai uşoară şi mai confortabilă decât cea pe care a trăit-o în exil, alături de un rege alungat de puterea sovietică. Parte din ani s-au scurs într-o casă mică, fără bucătărie, iar parte s-au dus într-o fermă de legume şi păsări, alături de regele României. Au fost şi timpuri de muncă fizică şi sărăcie. Asta, fără a mai pune la socoteală că, cel mai adesea, greutăţi erau şi acasă, starea de spirit a Regelui nefiind mereu bună. Margareta i-a povestit Dianei Mandache, în cadrul unui interviu, că îşi vedea tatăl trist şi că a întrebat-o, la un momen dat dat pe mama sa, Regina Ana, de ce era Mihai I în acea stare. “Pentru că şi-a pierdut ţara”, răspunsese regina Ana (p. 60).

A plecat sau nu regele încărcat cu bogăţii?

Presa străină ştia, încă din primele zile de exil, că Regele Mihai I şi Regina-mamă, Elena, n-au putut lua cu ei, din România, decât foarte puţine obiecte, şi acelea cu însemnătate mai degrabă personală. Spre exemplu, celebrul cotidian “Le Figaro” titra „Fără bani. Bagaje inspectate. Manifestaţii interzise (în România – n.r.)”. Dosarele securităţii, din care autoarea dezvăluie pe larg informaţii, adeveresc de asemenea că familia regală n-a plecat încărcată de bogăţii, în noaptea dintre 3 şi 4 ianuarie 1948. Totuşi, regimul comunist încerca din greu să acrediteze ideea că regele îşi negociase din timp plecarea şi că îşi vânduse guvernarea pe bani mulţi. Inclusiv în exil, Ernest Urdărescu – un român care susţinea că regele n-ar fi fost de drept regele monarh al României, pentru că demnitatea i-ar fi revenit altui Hohenzollern – încerca deasemenea să răspândească ideea, printre românii din exil. Fără prea mare succes pe termen lung, însă. Dealtfel, chiar stilul de viaţă al familiei regale demonstrează faptul că banii au fost o problemă, mai ales la începutul exilului.

Spre exemplu, principesa Margareta îşi aminteşte cum a trăit, alături de familia ei, în satul Ayot, St. Lawrance din Hertfordshire, Anglia. “Am fost într-un sat mic din Anglia, unde a trăit scriitorul George Bernard Shaw, murise cu doi ani înainte să ne stabilim acolo. Îmi amintesc că mergeam la fermă, o fermă de flori şi legume, apoi când luam ouăle calde din cuibar, dimineaţa, împreună cu Elena (sora ei – n.r.) adoram asta. Eram foarte mici, îmi amintesc ouăle la bucătărie” (p 56). De fapt, ferma din Ayot nu era un loc de vis pentru regele Mihai şi regina Ana.

“Regele Mihai se ocupa de fermă, din care el şi familia şi-au cîştigat existenţa, vânzând legume şi flori, la început vecinilor, apoi la piaţă. Principesa Margareta îşi aminteşte că tatăl ei vindea legume, erau încărcate într-o dubiţă Morris Minor, apoi vândute la piaţă. Pe urmă, au avut o fermă de păsări, pe care le vindeau. (…) În zilele de primăvară, Regina Ana le lua pe cele două fete, Margareta şi Elena, în pădure, unde tăiau ghioceii cu un cuţit mic, iar acele imagini ale florilor de primăvară (…) sunt de neuitat pentru principesa Margareta". (p. 56).

Securitatea l-a urmărit, în permanenţă

Iar acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care veţi găsi răspuns, citind cartea. Volumul abundă însă şi în detalii ale activităţii politice a lui Mihai I, în exil. Se aminteşte şi despre întâlnirilor acestuia cu oameni de seamă, printre care şi preşedintele SUA, dar şi despre implicarea bogaţilor Malaxa şi Auschnitt în susţinerea partidelor româneşti din străinătate. Frământările din Comitetul Naţional Român sunt şi ele descrise pe larg, iar dosarului de la Securitate al lui Mihai I îi este dedicat un întreg subcapitol. Merită să aveţi, în bibliotecă, şi anexa cu documente legate de viaţa şi activitatea din perioada exilului cuplului regal.

Pentru a DESCOPERI mai multe cărți UȘOR DE CITIT, CLICK AICI

Citit 6233 ori Ultima modificare Miercuri, 24 August 2016 01:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.