X

Acest site foloseste cookies. Navigând în continuare, îti exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe detalii....

 11:09 Miercuri, 1 Octombrie 2014

Pe cine veţi vota pentru Preşedinţia României?

Fructe de soi la Băleni - Plantaţie de căpşuni în stil italian

Autor:   Gabriel Kolbay
Publicat Miercuri, 20 Iunie 2012 00:00
Voteaza!
(13 voturi)


* După ce ani de zile au lucrat în străinătate, fraţii Spânu au ales să fie căpşunari la ei acasă * Dealurile din Băleni acoperite cu milioane de căpşuni * Parfumul Roxanei şi gustul neîmblânzit al Irmei  * Fructele produse la Băleni se vând… ca pâinea caldă * Cheia succesului: un strop de curaj şi restul muncă 


Cu fiecare zi care trece, căpşunile italienilor prind rădăcini tot mai adânci în pământul de pe dealurile Băleniului. Acolo unde, în urmă cu şase ani, abia dacă se vedeau vreo două rânduri de tulpini de căpşuni ieşind din pământ, se întinde acum o cultură de peste două hectare. N-a fost nevoie de vreun italian care să bată drumul până aici şi să semene sumedenia de fructe roşii şi parfumate în pământul gălăţean, ci doar de o mână de localnici care n-au vrut să muncească toată viaţa numai printre străini. „Visul italian” nu s-a îndeplinit, însă, peste noapte. Mai mult de 10 ani au lucrat fraţii Spânu în Italia  până când au reuşit să-şi facă în comuna natala o afacere proprie, în care să investească tot ce au învăţat şi câştigat în străinătate.

Sacoşa s-a transformat în tir
După deceniul pe care l-au petrecut trudind doar în Peninsulă, fraţii Spânu muncesc acum de două ori mai mult. N-au abandonat nici contractele din Italia, dar îşi dezvoltă şi plantaţia de căpşuni din Băleni.
„La început ne-am întors acasă cu stolonii (răsadurile - n.r.) în sacoşă. În toţi anii petrecuţi acolo, văzusem cum fac italienii, dar nu ştiam dacă va merge şi la noi. În România nu văzusem, încă, asemenea culturi. Am pus, la început, vreo două rânduri de căpşuni pe lângă casă, de probă Când am văzut că merg, am vorbit cu cei din Italia şi am luat mai mulţi stoloni. Dacă la început am venit cu o sacoşă, luna trecută am trimis un tir ca să ni-i aducă”, declară Titi Spânu, primul care, în urmă cu peste 10 ani, şi-a încercat norocul, la muncă, în Italia.

Munca la străini e tot o investiţie în exploataţia de căpşuni de la Băleni. „Uneori nici nu le mai cerem angajatorilor bani pentru o parte din serviciile noastre. Luăm stoloni în schimb, ca să îi putem planta aici, să ne dezvoltăm propria afacere. Pe o parte din pământul pe care îl avem, mai plantăm acum şi  legume, pentru consum propriu. Dacă, însă, vom reuşi să obţinem şi fonduri europene pentru afacerea noastră, toate suprafeţe vor fi ocupate doar cu căpşuni”, ne spune Iulian Spânu.

Parfumul Roxanei şi gustul neîmblânzit al Irmei 

Ca să se asigure că nu dau greş, cultivatorii de căpşuni n-au plantat un singur soi. Au investit în diversitate, ca să obţină fructe pe gustul cât mai multor cumpărători. „După atâta timp, pot să spun şi cu ochii închişi din ce soi este căpşuna pe care o ţin în mână. Spre exemplu, e imposibil să nu recunoşti o fructă din soiul Roxana, după parfum şi după aromă. Cea mai bună producţie o dau însă căpşunile din soiul Irma. O tulpină poate face până la câteva zeci de fructe. Gustul lor este special, au mai puţin zahăr decât celelalte soiuri, aşa că sunt mai bune pentru cei care au ceva probleme de sănătate”, este de părere Titi Spânu. 

„Cum să-ţi faci lac, în vârful dealului?”
Una dintre problemele cu care s-au confruntat fraţii Spânu, atunci când au întins pe câmp cultura de căpşuni, a fost costul crescut al irigaţiilor. „Ne-am gândit să ne facem un sistem propriu de irigaţii şi au fost destui oameni de prin comună care ne-au întrebat de unde ne vin ideile astea. „Pe cine aţi mai văzut voi că îşi face lac, în vârful dealului?”, se mirau oamenii. Noi exact asta am făcut. Am forat un puţ de adâncime, chiar la marginea plantaţiei de căpşuni şi ne-am făcut şi un mic lac de acumulare. Un iaz, pentru că între timp am pus şi peşte în el. Nu vrem să scoatem bani din asta, e doar pentru alimentarea instalaţiei de irigaţie prin picurare pe care o pornim zilnic şi pentru plăcerea noastră şi a prietenilor”, declară Iulian Spânu. 

O cultură rentabilă
Culturile de căpşuni sunt specifice verii, dar se dezvoltă bine şi în primăvara şi toamnă. Nici iarna nu le ţine pe loc, dacă gerul nu muşcă  prea tare.
„Recolta se face la 40 de zile de la plantarea stolonilor şi cel puţin până acum n-a fost nevoie de nicio rotaţie a culturilor, aşa că putem pune căpşuni de mai multe ori pe an, pe aceleaşi suprafeţe. Vara dăm jos foliile de pe solarii, pentru că e destul de cald. Primăvara şi toamnă, le învelim la loc. Producţia poate ajunge până la câteva zeci de tone la hectar. Totul până când temperatura scade sub – 8 grade Celsius. În acel moment oprim totul şi plecăm în Italia, la muncă”, explică Titi Spânu.
Kilogramul de căpşuni pleacă de pe plantaţie cu 8 lei, iar cerea este foarte mare. Cultivatorii şi-au făcut şi un depozit de frig, în care fructele ambalate în lăzi pot fi păstrate, vreme de câteva zile.  Cum marfa se vinde rapid, după recoltă, agricultorii nu au încheiat încă nici un contract mare de distribuţie, cu supermarketuri sau hipermaketuri. Spun, însă,  că o vor face, după ce va creşte şi producţia.
Între timp, reţeta succesului pe care o aplică, de ani de buni, fraţii Spânu rămâne neschimbată: un pic de curaj ca să îţi urmezi visul şi multă, multă muncă. 

10431 afisari  |  Ultima actualizare Marți, 19 Iunie 2012 18:01

9 comentarii

  • 0
    0
    Link
    dana Joi, 21 Iunie 2012 11:04 postat de dana

    Sa le dea Domnul reusita deplina si asa sa se intoarca Romanii nostri inapoi in tara noastra

  • 0
    0
    Link
    nicu_italia Miercuri, 20 Iunie 2012 14:12 postat de nicu_italia

    am vrut sa vin acum 2 ani inpreuna cu un grup de amici ca sa investim 3 milioane de euro in mere si vin dar ni sau pus bete in roata am vrut sa inchiriem 30 de hectare nu sa putut cu toata ca si acum este parloaga aprobari nu ca sa nu spun ca ne-au cerut si spaga ca sa putem sa incepem activitatea un primar mi-a dat de inteles ca e mai bine sa ma duc inapoi cu broscari mei cu tot si am plecat am investit in moldova de peste prut ca acolo sa putut la anul incepem deja si productia

  • 0
    0
    Link
    gica Miercuri, 20 Iunie 2012 13:02 postat de gica

    sunt sceptic....nu stiu de ce.

  • 0
    0
    Link
    vgl Miercuri, 20 Iunie 2012 10:47 postat de vgl

    Bvo ptr articol! Dupa atatea articole de :crima ,saracie,criza...articolul asta imi descreteste fata.
    Bvo pentru munca si vointa BAIETILOR. Succes si profit imens ptr ca il meritati din plin!!!!!!!!!!

  • 0
    0
    Link
    Mary Miercuri, 20 Iunie 2012 09:55 postat de Mary

    Bravo lor, pentru curaj si vointa.
    Mult succes!!!

  • 0
    1
    Link
    SS Miercuri, 20 Iunie 2012 07:16 postat de SS

    Si noaptea stau cu bata ...sa nu vina minoritarii ...la cules

  • 0
    1
    Link
    IC Miercuri, 20 Iunie 2012 05:58 postat de IC

    Asa ar trebui sa arate "luminita de la capatul tunelului" . Pacat ca s-au distrus amenajarile de irigatii existente si in constructie . Imaginati-va ce microclimat putea sa creeze lacul de acumulare Suhurlui care urma sa aiba un luciu de apa de 1200 ha si cate zeci de mii de hectare puteau fi irigate prin picurare dintr-un volum de 130 milioane metri cubi apa acumulata. Nu ar ajunge toate TIR-urile din Romania sa care recoltelele de capsuni ,alte fructe ,legume etc .Lucrarile erau realizate in procent de peste 65% ,s-au abandonat ,ca de altfel intreaga lucrare Campia Covurlui si s-a distrus totul .Oare v-a calcula cineva pagubele ,ca de tras la raspundere ,chiar ca este prea tarziu.... Bravo fratilor Spanu ,bravo tuturor romanilor care invata si gandesc altfel si fac ca aceasta natie sa mai spere ceva de la ei nu de la conducatorii politici...Poate ar trebui sa alegem conducatorii numai dintre cei care au trait si muncit ,evident in functie de profesie , in alte tari, sau sa-i trimitem pe actualii conducatori sa se instruiasca acolo....poate se mai schimba ceva .Am o intrebare : cat or fi injurat fratii Spanu cand faceau iazul si sapau forajul stiind ca in apropiere exista acum o rapa abandonata ,rapa care trebuia sa fie canal de irigatii plin cu apa si care la inceputul anului 1990 avea pe ambele maluri munti de paleti cu dale pentru impermeabilizare .Nu exista aproape nici o gospodarie ,din satele din zona, care sa nu aiba "o amintire" furata din sistemul de irigatii abandonat ,in special dale ..Unde erau oare emanatii care se bat acum cu caramida in piept ca au facut numai bine romanilor si Romaniei......

  • 0
    0
    Link
    mitica Miercuri, 20 Iunie 2012 05:45 postat de mitica

    Se vor intoarce cei care au plecat pentru bani.
    Vor gasi aici aceeasi marlanie.....cat despre spital...s-ar putea sa nu ajunga in timp util in Austria (chiar daca au bani).

  • 0
    0
    Link
    ghost Miercuri, 20 Iunie 2012 00:11 postat de ghost

    Felicitari acestor oameni care au avut curajul sa revina in Romania si sa investeasca chiar daca pentru multi banuiesc ca sunt catalogati niste ciudati.
    Poate si altii le vor lua exemplul de a se apuca de cutivat capsuni si nu in ultimul rand de a se apuca de munca.

Adauga comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.
Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare şi pot angaja răspunderea civilă şi/sau penală a autorului acestora.

Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii!

Atenţie! Nu postaţi acelaşi mesaj de mai multe ori. Comentariul va fi afişat la câteva minute după postare. Vă rugăm să aşteptaţi!

sus

Editorial

Pe repede-napoi

Caricatura zilei

Caricatura zilei 18 septembrie 2014

Top afişări pe 30 de zile

NEC PLUS ULTRA

Viata Libera Galati - Cotidian independent - Stiri Noutati Informatii Media Galati

Viata Libera Galati - Cotidian independent - Stiri Noutati Informatii Media Galati

Viaţa liberă Galaţi © Toate drepturile rezervate

    PageRank