Victor Athanasie Stănculescu a părăsit, marţi, Spitalul penitenciar Jilava, după ce Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a decis să întrerupă cu un an executarea pedepsei fostului general pe motive medicale.
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a decis, marţi, să întrerupă cu un an executarea pedepsei pe motive medicale în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu în dosarul în care fostul general a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru Revoluţia de la Timişoara.
Decizia prevede punerea de îndată în libertate a lui Stănculescu şi poate fi atacată cu recurs.
Perioada de eliberare este 12 mai 2009 - 12 mai 2010.
Stănculescu este obligat să nu iasă din Bucureşti şi Ilfov fără încuviinţarea instanţei militare, să se prezinte la Poliţie ori de câte ori este chemat, să nu îşi schimbe locuinţa fără să anunţe şi să nu folosească sau să deţină arme.
Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac au cerut eliberarea, pe motive medicale, din penitenciar, după ce au fost condamnaţi definitiv, în octombrie 2008, la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au susţinut că foştii generali nu erau obligaţi să pună în executare ordinul lui Nicolae Ceauşescu, de deschidere a focului împotriva revoluţionarilor de la Timişoara, fiind vorba de un ordin "ilegal şi neconstituţional", potrivit motivării deciziei din 15 octombrie 2008.
Judecătorii susţin, în motivare, că, potrivit regulamentelor militare, comandaţii poartă întreaga răspundere a legalităţii ordinelor date sau transmise, ceea ce nu înlătură caracterul penal al faptei, aşa cum au invocat foştii generali, pe motiv că nu ar fi făcut altceva decât să execute "ordinul dat de comandantul suprem", adică ordinul dat de Nicolae Ceauşescu.
Judecătorii mai arată că ordinul de deschidere a focului, în decembrie 1989, nu a fost emis în baza unei legi, deci nu avea suport legal. "Acest ordin era vădit ilegal şi neconstituţional, legea fundamentală a ţării neatribuindu-i armatei astfel de misiuni", se arată în motivarea deciziei din 15 octombrie 2008. Prin urmare, Stănculescu şi Chiţac erau îndreptăţiţi "să nu dea curs acestui ordin", pe care puteau să nu-l pună în executare. Dând urmare unui ordin al lui Nicolae Ceauşescu, foştii generali au devenit participanţi la o activitate infracţională, susţin magistraţii ÎCCJ.
De asemenea, judecătorii au respins susţinerile foştilor generali, cum că nu ar fi prevăzut rezultatul activităţilor militare desfăşurate, rezultat pe care nu l-au dorit. "Militari de carieră, inculpaţii puteau să prevadă consecinţele folosirii armelor de foc şi a muniţiei de război împotriva masei de manifestanţi", se precizează în motivare.
Deşi au constatat caracterul antidictorial, dar paşnic, al manifestanţilor, foştii generali au scos pe străzi tancurile, transportoarele, blindate şi trupele, cărora le-a ordonat să tragă, precizează magistraţii instanţei supreme.
