Medicul Ciprian Groza, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Galați a răspuns, în exclusivitate pentru cititorii cotidianului "Viața liberă", unor probleme acute ridicate de cetățenii urbei noastre. Prezentăm, în cele ce urmează, partea a doua a interviului oferit de medicul gălățean pentru „Viața liberă!”
- Ce ne puteți spune despre programul imunizărilor?
- Despre imunizare pot să vă spun că, în ciuda a ceea ce vedeți la televizor și ceea ce citiți foarte des prin anumite publicații, românii chiar se vaccinează. În România avem o rată de vaccinare în medie de 90%, ceea ce e foarte bine. E într-adevăr, o parte redusă a populației care nu vrea să se vaccineze și nu vor să-și vaccineze nici copiii, nici măcar cu acea schemă clasică a Organizației Mondiale a Sănătății. Și aici e o problemă. Cu toate acestea, în România se vaccinează și antigripal, se vaccinează și anti-HPV. Oamenii au început să vină și să caute și la Sanepid, și la Spitalul de Boli Infecțioase și se vaccinează pentru boli tropicale atunci când pleacă în astfel de zone. În România s-a modificat, în schimb, sistemul de vaccinare. Până acum, vaccinurile se făceau la medicul de familie. O să luăm exemplul vaccinului antigripal. Medicul primea dozele de vaccin în funcție de câți pacienți avea pe listă. Dacă avea 1.000 de pacienți, primea 50 de doze, dacă avea 2.000-3.000, primea 100 de doze. Cei mai mulți medici primeau 300 de doze. Tu, medic, trebuia, când aveai mai puține doze, să împarți dozele alea, astfel încât te transformai cumva într-un Dumnezeu local și spuneai că da, ție îți fac, ție nu-ți fac. Criteriile de vaccinare erau clare, dar la criteriile alea se încadrau, poate, mai mult de jumătate din lista ta. Deci tu aveai, de exemplu, eligibili pentru a fi vaccinați antigripal 1.000 de oameni, iar din 1.000 de oameni voiau să se vaccineze 200, dar tu aveai doar 50 de doze. Acest sistem era și costisitor pentru că Sanepidul trebuia să vină la fiecare cabinet, să consume combustibil, să consume resursă umană etc. Noi, ca medici, trebuia să avem spații destinate unde să-l ținem. Frigidere de o anumită dimensiune să ne încapă vaccinul. Și așa mai departe. Acum, medicul prescrie pe rețetă, avem sub lista E1 și E2, cu 50% E1, cu 100% E2, pentru aceste vaccinuri. Dacă e vorba de copil, de gravidă, de lăuză, de bolnavi cronici, atunci vorbim de 100%, adică de vaccin gratuit. Dacă vorbim de cealaltă categorie a populației care vrea să se vaccineze, vorbim de 50%. Și mai există și o altă categorie, a treia, cei care nu sunt asigurați și care nu beneficiază de acest pachet de imunizare și care, dacă vor, merg în farmacie, își cumpără vaccinul, care costă undeva la 50-60 de lei, și îl pot face tot în farmacie începând de anul acesta. Aici a fost o discuție și trebuie să vă dezvolt puțin. Tot de anul acesta, s-au băgat aceste sub liste E1 și E2 și vaccinurile se dau pe rețetă. Vorbim de antigripal, de HPV, dar nu și de schema care se face la copil de la naștere, adică de schema OMS. Acelea sunt aparte și vin în continuare la medicul de familie. Medicul de familie catagrafiază populația care trebuie să facă acel vaccin, invită copilul la vaccin și așa mai departe. Acum, pe baza unor cursuri făcute de farmacist, acesta are competența să vaccineze. Se prezintă pacientul la farmacie, cumpără vaccinul, iar farmacistul îl poate și administra. Gratuit! Farmacistul are și el acces la Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV) și ridică acel vaccin acolo după codul numeric personal al pacientului respectiv. Aici a apărut, bineînțeles, un război între medicul de familie și farmacist, un război steril, pe care am reușit și l-am dezamorsat la timp, pentru că lucrurile stăteau în felul următor: Medicul prescria o rețetă pacientului din lista lui sau asiguratului din lista lui. Asiguratul mergea la farmacie, de unde nu se mai întorcea la medic să-l facă. În momentul în care îl făcea în farmacie, farmacistul raporta în RENV, dar farmacistul nu primește niciun leu pentru această activitate. Medicul, în schimb, e plătit pentru această activitate, considerându-se un serviciu. Și atunci, serviciul ăla se plătește cu o anumită sumă de bani. Deci, în condițiile astea, nici medicul nu mai era plătit. În condițiile în care omul își făcea vaccinul la farmacie nu mai era plătit nici farmacistul, nici medicul. Acum, nici omul ăla n-are nicio vină, că el spune așa, și eu îl înțeleg foarte bine și pe cetățean. Domnule, am fost la medic, mi-a dat rețeta. Ok. Mă duc la farmacie, nu mă mai întorc la medic. Nu mai bat drumurile. Mi s-a oferit posibilitatea să-mi facă farmacistul. Și foarte bine că mi-l face farmacistul, în aceleași condiții de siguranță, tot cu trusă de șoc anafilactic în farmacie. Adică, școlarizat pentru asta, cu toate avizele pentru a face acest lucru.
- În Galați, care sunt farmaciile unde se pot vaccina cetățenii ?
- Sunt foarte multe, marea majoritate a lor. Însă după aceste discuții, multe din farmacii au renunțat să mai vaccineze, tocmai pentru că au intrat în conflict cu medicii de familie. La rândul lor, medicii de familie, având în curtea lor atâția pacienți, majoritatea fiind cunoscuți, atâta timp cât ești medic de familie într-o comunitate sau într-un cartier și cunoști oamenii de 15-20 de ani, deja e ca într-o familie. Se știu și cu bune și cu rele. Și atunci, încet, încet, cloșca și-a cam adunat puii și lumea a început să meargă înapoi la medicul de familie și s-au rezolvat, cumva, în mod natural, aceste divergențe.
- Sunteți medic, recomandați vaccinarea?
- Absolut! De orice fel, 100%! Vaccinarea e, așa cum vă spuneam și la începutul discuţiei, cel mai bun mod de prevenție. Profilaxia e cea mai bună variantă din tot ce există la ora actuală în lumea medicală. Nu trebuie să ajungem să fim bolnavi ca să mergem la medic. Trebuie să mergem la medic, după cum v-am mai spus, măcar în luna de naștere să verificăm o tensiune, să vedem, la bărbatul trecut de 40 de ani, o prostată sau o analiză pentru prostată și așa mai departe. La fel, să verificăm sânii, să verificăm organele genitale, adică avem ce vedea pentru fiecare categorie de vârstă, în așa fel încât să nu ajungem să tratăm o boală care costă foarte mult din toate punctele de vedere și pacientul, și sistemul, și familia.
- Și, ca să lămurim părinții, fetele le vaccinăm gratuit până la 18 ani?
- Absolut.
- Și băieții la fel? Se recomandă vaccinul și la băieți?
- Se recomandă și la băieți, și la fete cât mai aproape de începerea vieții sexuale, ca să aibă o protecție mai mare. Există vaccin, în farmacii. Acum există, întotdeauna a existat, nu numai acum. Au fost însă și perioade în care, poate, un anumit tip de vaccin a lipsit o lună, două, trei, poate chiar și patru luni, chiar și cele din lista celor obligatorii. Foarte mulți părinți intrau în panică. Copilul meu a făcut două luni și trebuie vaccinat. Ok, nu avem vaccin acum, dar nu e nicio problemă, o să îl recuperăm și o să îl vaccinăm. Și făcea trei luni, tot nu venea vaccinul. Făcea patru luni, tot nu venea vaccinul. La un moment dat, venea vaccinul și începea o schemă de recuperare. Vaccinul care trebuia să-l faci la două luni îl făceai la patru luni. Vaccinul care trebuia să-l faci la patru luni îl făceai la șase luni. Vreau să vă zic că mulți dintre copiii care veneau din sistemul de protecție, copiii abandonați, veneau, la cinci ani, la șase ani, fără nicio doză de vaccin administrat. Și atunci te apucai la cinci ani și refăceai toată schema pe care trebuia să o facă la două luni, la patru luni, la șase luni și așa mai departe. Deci nu există niciun fel de problemă.
- Datoriile către furnizorii de servicii medicale sunt o problemă. Care este situația în momentul de față ?
- Da, e un subiect de care nu ne ferim. Nu-i plăcut, dar asta e, trebuie să vorbim despre el. Asta e la ora actuală situația economică a țării. Asta a fost decizia anului trecut de a nu se face rectificare bugetară. Și, ca atare, noi încă recuperăm restanțe pe care trebuia să le achităm anul trecut. Lucrurile au fost îngreunate de faptul că orice plată s-a făcut în sistemul asigurării de sănătate, către spitale, către furnizori în general, s-a făcut cu eliberarea din fondul de rezervă al Guvernului. Pentru asta, procedurile sunt foarte complexe, sunt foarte precise și durează. De aceea, noi, de exemplu la ora actuală, avem încă datorii la furnizori pentru luna aferentă lunii ianuarie. Și pot să vă zic ca o medie, am achitat la nivelul lui ianuarie care ar trebui să fie acum 100% achitat, am achitat în medie abia 70%. De acum, în zilele următoare (discuţia a avut loc pe 6 martie n.a.) se face iar facturare și ar trebui peste o săptămână să intre banii pe februarie. Noi de-abia vom reuși să acoperim cei 30% restanți din ianuarie și oamenilor le vom da tot un 70% pentru februarie. Și astfel rostogolim aceste datorii de la lună la lună încercând ca într-o bună zi, să ajungem și noi la liman, să tragem linie și să spunem că avem 100%. Aici vorbim de furnizori, de spitale, de medici, de analize, de laboratoare, de farmacii, vorbim de tot ce înseamnă furnizori de servicii medicale.
- Medicii de familie și-au primit banii?
- Pentru luna ianuarie, doar 70% din cât ar fi trebuit să primească. 30% încă nu i-au primit. Concediile medicale le-am achitat abia pentru luna iulie a anului 2023. Și aici într-adevăr e o problemă majoră, angajatorii au început să ne dea în judecată. Contul nostru e gol. Le-am spus și le voi spune mereu atâta timp cât vor intra bani și cum vor intra bani, îi vom vira. Nu avem interese să-i ținem nici măcar două zile la noi în cont. E până la urmă și un indicator de management al meu să nu am la sfârșitul lunii, la sfârșitul trimestrului, la sfârșitul semestrului sau la sfârșitul anului bani în cont. Deci îi dăm cu celeritate. Problema e că acele conturi încă nu sunt alimentate. Concediile medicale s-au plătit la furnizori la nivelul lunii iulie. Deci mai avem septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie. În mod normal, legea spune că ar trebui să le plătim în 60 de zile. Deci noi acum ar fi trebuit să avem achitat o parte din ianuarie. Noi le-am achitat abia iulie 2023. Știu, îmi dau seama că sunt multe firme care poate nu intră în faliment, dar nici bine nu le e. Îmi dau seama că există firme, mai ales cele unde preponderenți sunt angajați de sex feminin, cum ar fi firmele de confecții, să spunem. La persoanele de sex feminin mai apar o dismenoree, un copil, o îngrijire a copilului bolnav. Deci au multe zile de concediu medical pe care trebuie să le acopere angajatorul urmând să recupereze sumele de la noi, de la casă de sănătate. Dar el trebuie să-i plătească angajatului acel concediu. Și dacă îi plătește concediul azi și se recuperează banii peste un an, există riscul că el să intre la un moment dat într-un colaps financiar, dacă e și o firmă mai mică, cu foarte mult personal de sex feminin, există și riscul ăsta. Lucrurile sunt cunoscute. S-au făcut foarte multe analize pe tema asta. Am ajuns aici și din cauza volumului mare de concedii medicale. Și, într-adevăr, suntem într-un top. Anul trecut au fost 3.300.000 de concedii medicale pe țară. Galațiul e pe la mijloc. Avem medici care prescriu și 10-15 concedii medicale, zi de zi, mi-e greu să cred că mai fac și altceva. Noi am făcut o analiză pe primii 10 prescriptori, să zicem așa, de concedii medicale din Galați. Și am avut o surpriză mare. La oncologie nu mă miră că există multe zile de concediu medical, pacientul are dreptul la foarte multe zile de concediu medical. Așa se poate recupera și așa știm cu toți că se recuperează o boală, da? În concediu medical, stând liniștit, fără agitație, fără stres și așa mai departe. Dar nu pot să înțeleg un medic de familie, un medic ORL-ist în topul asta. L-au publicat și la nivel național. E greu de înțeles cum un ORL-ist poate să ajungă într-un top de genul ăsta. Și nu pot să înțeleg cum de nu-i niciun obstetrician în topul ăsta. Că acolo ai femei care nasc, care au sarcină cu risc, care au luni de zile și înainte să nască și după concediu medical. Oncologia și obstetrica chiar nu mă miră. Dar obstetricieni n-avem. În schimb, avem medici de familie și ORL-iști. Marea lor majoritate, exact cum vă spuneam și cu centrele de permanență, își fac datoria. Sunt oameni serioși, sunt oameni dedicați, sunt iubiți în comunitățile lor, își fac treaba așa cum trebuie. Dar există și câțiva, din păcate, care umbresc toată această activitate a celorlalți colegi. Și care apar și în acest „top rușinică”, să spunem așa, care va fi luat și verificat în amănunt, pentru că nu e normal să se întâmple așa ceva. Și din cauza acestor lucruri, nu avem bani să plătim ceilalți oameni care și-au făcut corect treaba și care au eliberat niște concedii corect. Și niște angajatori care și-au plătit corect şi la timp angajații.
Vreau să trimit un mesaj către medici și către furnizori. Au toată susținerea noastră. Nu vreau să le mai numim controale, ci le numim oarecum... verificări. Acolo unde putem îndrepta lucrurile și unde nu există prejudiciu, le îndreptăm fără absolut niciun fel de problemă. Însă unde este rea-voință, și am avut cazuri de genul ăsta, nu putem îndrepta decât prin niște amenzi și uneori chiar și prin rezilierea contractului cu Casa de Asigurări.
- Ce înseamnă rea-voință? La ce vă referiți?
- Vă dau un exemplu. Am avut un caz anul trecut. Un medic presta în două centre de permanență în același timp. Centrele erau din județe diferite. El presta în același timp și lua banii din două locuri. Adică el vineri seara, pe data de 3 ale lunii, era și la Galați, era și la Vaslui, și lua banii din două părți. Și de la Casa Galați și de la Casa Vaslui. Nu prea am înțeles cum a făcut. Și nu era nicăieri, practic. Cu programul aș mai fi înțeles. Dar fizic să fie în două locuri în același timp? Greu de înțeles. Aici consider eu că e rea-voință. Era gălățean. Dar a găsit așa o chestie interesantă și inteligentă și a zis că ăștia nu comunică între Galați și Vaslui. Că, dacă mă duc în două centre din Galați, ăștia o să vadă la un moment dacă sunt în aceeași zi și colo și dincolo. Dar Galațiul cu Vasluiul nu comunică niciodată. Ghinion! Acestea sunt lucruri care nu pot fi tolerate.
- Mai este în sistem medicul respectiv?
- În Galați, nu. Asta chiar a fost un caz izolat, dar în rest sunt greșeli pe care le poți repara. Că poate ai depășit numărul de consultații într-o zi. Și aici înțeleg, când ai oameni la ușă, tu nu poți să închizi ușa aia și să pleci. Poate ai greșit și ai dat un medicament de pe lista A și l-ai dat pe lista B. Din oboseală, din grabă. Acesta e alt lucru care se poate remedia. Dar lucruri de genul ăsta... Chiar n-ai cum. Nu pot fi tolerate. Nu mi-a fost ușor, fiind coleg cu mine, să reziliez contractul. Chiar nu mi-a fost ușor. Dar nici nu trebuia să fac altfel. Așa e. Și credeți-mă că toți colegii m-au susținut în decizia mea. Chiar îi înțeleg mai mult decât o fac ceilalți. Deci, cel puțin cât sunt eu aici, nu vor fi controale, vor fi verificări. Unde se poate remedia, remediem. Unde nu se poate și unde există genul ăsta de acțiuni, acolo mergem exact pe măsurile care se impun, care pot duce până la suspendarea contractului de muncă. Important și cel mai important e să nu ne batem joc de oameni. Să nu-i punem inutil pe drumuri. Cum a fost de pildă în perioada în care nu mergea SIUI-ul. Și foarte mulți dintre colegii noștri trimit pacienţii la Casă. De parcă la CAS ar merge SIUI-ul. Nu merge. Când nu merge SIUI-ul la medic, nu merge nici la CAS. Dragi colegi, nu mai trimiteți pacienții la noi. Există Ordin dat de președintele Casei Naționale de Sănătate, puteți da offline şi ridicați serviciul într-o zi, două, cinci, zece, nu mai e regulă cu 72 de ore. Până o să meargă SIUI-ul bine, nu se renunță la ordinul acesta. Medicii de familie continuă să trimită la Casă pacienții. Holul e plin, lumea e nervoasă. Și pe bună dreptate. Că, dacă pacientul vine la noi și nu merge SIUI-ul, noi la fel îi spunem. Mergi înapoi la medicul de familie. Trebuie să îți dea offline. Și el vine de la medicul de familie la noi. Noi îi explicăm. Mergi înapoi la medicul de familie. Adică hai să îl plimbăm pe omul ăla pe drumuri. Asta e. Câteodată se înțelege, câteodată nu se înțelege. Da. Și omul e supărat, că are nevoie, vine și ne înjură și pe noi, îi înjură și pe medici. Și se ajunge la o tensiune inutilă. Există perioade când președintele Casei Naționale Naționale spune că nu funcționează sistemul informatic. Dați offline! Nu se întâmplă nimic. Nu mai aveți obligația de a ridica serviciile prestate în sistem în 72 de ore, ci într-o lună.
*Emisiunea "SPOT ON la Viața liberă - Galațiul sub reflector" este un produs "Viața liberă". Înregistrarea integrală a acestui interviu poate fi urmărită pe canalul YouTube al ziarului.
