Ajutorul public judiciar se acordă persoanei fizice în situaţia în care aceasta nu poate face faţă cheltuielilor pentru declanşarea şi susţinerea unui proces, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.
Acest ajutor este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 şi se acordă în cauze civile, indiferent de calitatea părţilor (profesionişti sau neprofesionişti), administrative, litigii de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale, în diferite forme, şi anume: plata onorariului pentru avocat; plata expertului sau traducătorului folosit în proces; plata onorariului pentru executorul judecătoresc; scutirea, reducerea, eşalonarea sau amânarea de la plata taxei judiciare de timbru, inclusiv a taxei datorate în faza de executare silită.
Ordonanţa sus-menţionată precizează că valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, pentru plata onorariului avocatului, expertului şi executorului judecătoresc nu poate depăşi, în total, pe perioada unui an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare a ajutorului public judiciar.
Poate să beneficieze de ajutor public judiciar persoana al cărei venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, este mai mic de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutorul public judiciar sunt suportate integral de stat.
Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, este sub 600 lei, statul suportă 50 la sută din sumele ce constituie ajutorul public judiciar.
La stabilirea venitului persoanei care solicită ajutorul public judiciar se iau în calcul orice venituri periodice (salarii, îndemnizaţii, onorarii, rente, profit din activităţi comerciale etc.), precum şi sumele datorate în mod periodic (ex., chiriile şi obligaţiile de întreţinere).
De precizat că, potrivit Ordonanţei Guvernului, ajutorul public judiciar se acordă independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul persoanei respective la asistenţă juridică gratuită ca măsură de protecţie (ex., în situaţia minorilor sau persoanelor cu handicap).
În asemenea cazuri, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor de natură financiară privind pe solicitant, iar sumele care constituie acest ajutor sunt avansate în întregime de către stat.
Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente să soluţioneze cauza în care se solicită ajutorul respectiv. Această cerere este scutită de taxa judiciară de timbru şi trebuie să cuprindă menţiuni cu privire la obiectul şi natura procesului pentru care se cere ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale.
La cerere se vor ataşa dovezile veniturilor solicitantului şi ale familiei sale (ex., adeverinţă de salariu, adeverinţă de şomaj, cupon de pensie, certificat emis de Autoritatea fiscală din care să rezulte dacă solicitantul are venituri impozabile, chitanţe privind achitarea cheltuielilor cu întreţinerea locuinţei, contracte bancare de credit sau alte împrumuturi financiare cu rate lunare etc.), precum şi înscrisuri cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată (dacă este cazul).
Pe lângă aceste înscrisuri, la cerere trebuie să fie ataşată şi o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în care să precizeze dacă în ultimele 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar (în caz afirmativ, să se specifice în ce formă, pentru ce cauză şi în ce cuantum).
De menţionat că această declaraţie nu trebuie să fie autentificată la notarul public (este suficientă declaraţia în formă scrisă, asumată de solicitant prin semnătură).
La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, instanţa de judecată îi pune în vedere solicitantului faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa.
Totodată, solicitantului i se aduce la cunoştinţă sancţiunea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în situaţia în care instanţa constată că o asemenea cerere a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului. După analizarea înscrisurilor depuse la dosar, instanţa de judecată se pronunţă asupra cererii de ajutor public judiciar, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu.
Împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea, persoana interesată poate formula cerere de reexaminare în termen de cinci zile de la comunicare. Această cale de atac se soluţionează tot în camera de consiliu, însă de un alt complet decât cel care s-a pronunţat iniţial, iar încheierea dată este irevocabilă.
Dispoziţiile Ordonanţei nr.51/2008 menţionează că ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv ori costul estimat al acestuia este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, în cazul în care nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim, precum şi dacă solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputaţiei sale, în condiţiile în care acesta nu a suferit un prejudiciu material.
