* Construcţia, folosită iniţial pentru telecomunicaţii speciale, ar putea fi un simbol al oraşului
Dacă ai să cauţi un simbol grafic al Galaţiului, pe care să-l pui pe o cană, pe tricouri sau într-un anunţ comercial, nimic nu poate fi mai potrivit decât Turnul de Televiziune din sudul cartierului Micro 21, pe partea cea mai înaltă a malului falezei, construcţie unică în România! Un turn Babel care urcă spre cer! Văzut de departe, de pe Dunăre şi de peste Dunăre, încă înainte de a intra în comuna I. C. Brătianu, şi de oriunde în oraş, Turnul te şi lasă să vezi, de la înălţimea celor o sută de metri, până departe. Să vezi un oraş mult mai fain decât de jos, adică fără crăpături în asfalt şi dale lipsă, cu maidanezi minusculi şi foarte verde, înconjurat de ape… Construcţia cilindrică din vârf ar avea nevoie de niţică reabilitare, dar să nu fim cârcotaşi cu turnul care uneşte Galaţiul cu cerul! N-a fost iniţial turn de televiziune, ci pentru radiocomunicaţii speciale, iar aproape de Revoluţie de aici se retransmitea semnalul radio şi de televiziune de la Bucureşti către releul de la Văcăreni. Simbol niciodată exploatat al oraşului, se bucura de regimul de protecţie al obiectivelor militare. De altfel, la poale construcţia se învecina cu Comandamentul trupelor de grăniceri, iar jos, în unitatea militară de Marină, sub mal era adăpostit un depozit de muniţii. Turnul de Televiziune a fost finalizat în martie 1968.
Mai bine de un minut, cu liftul, spre cer!
Un fel de Empire State Building românesc, turnul presupune recorduri şi la… urcat cu liftul, scara fiind păstrată doar pentru situaţii speciale. Un minut şi 20 de secunde îi trebuie liftului să ajungă de la restaurantul de la baza Turnului în restaurantul de sus, diferenţa de nivel între cele două restaurante făcând unic obiectivul turistic gălăţean! Dacă mai punem şi frumuseţea extraordinară a peisajului citadin şi dunărean văzut de sus, ba şi suspansul, căci elasticitatea turnului face ca acesta să vibreze uşor la vânt mai mare, putem fi mândri că avem la Galaţi o asemenea minune a construcţiilor moderne! Restaurantul „Perla Dunării”, cu 220 locuri la parter şi 84 în vârf, oferă o privelişte de la cei 86 de m. înălţime faţă de cei 110 m. ai turnului, la care se adaugă şi antenele înalte! Aici se ţin evenimente speciale, vin îndrăgostiţii şi delegaţii străine, iar diametrul acestei „punţi” aeriene este de 14 m., restaurantul de sus ocupând unul dintre cele nivele ale unei construcţii cilindrice, cam ca o capsulă de mac uriaşă. Celelalte două etaje adăpostesc relee şi instalaţii „pentru transmiterea sau captarea undelor de orice fel, centru de informaţii privind securitatea naţională (practic din acel turn se transmiteau informaţii la Centru despre posibilele nereguli de securitate ce vizau partea de Est şi Sud a ţării), informaţii meteorologice, baza militară şi altele. În continuarea acesteia este o construcţie din schele metalice pe care sunt montate emiţătoarele, antenele parabolice, radarul antiaerian” – sunt informaţii de ordin general accesibile şi pe wikipedia.
Un proiect rezistent, marca ISCAS Bucureşti
„Dacă în înălţime turnul are peste 100 de metri, şi fundaţia de sub pământ are o lungime comparabilă cu ce se vede deasupra. În plus, fundaţia este prevăzută cu nişte piloni mobili", declara acum câţiva ani în presă fostul arhitect şef al municipiului Galaţi, Eleonora Marin. În cotidianul „Viaţa nouă” nu am descoperiri referiri la construcţia realizată de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor la Galaţi, cel puţin în ´78, a acestui obiectiv naţional, de altfel destul de secretizat ca activitate de transmisiuni speciale, chiar dacă restaurantul a funcţionat cu acces liber pentru oricine şi pe vremea comunismului. Am aflat însă cine a proiectat obiectivul construit: ISCAS Bucureşti, acum S.C. PRODOMUS S.A., societate prestigioasă, în care au lucrat arhitecţi de renume, firmă cu peste jumătate de secol de activitate în domeniul proiectării-cercetării-dezvoltării investiţiilor la nivel national şi international, timp în care a purtat mai multe nume: IPC, ISPROR, ICSOR, ISCAS, ISART, ISLGC, PRODOMUS. Acum, cu mari premii la bienale naţionale (în 2005 primea chiar International Award for Excellence and Business Prestige - Gold Category, acordat de BID- Business Initiative Directions- Spania), execută lucrări în ţară şi în lume, mai pe toate continentele. Notăm şi că în ´78 „se lansa şi programul de organizare pe structură ierarhică a reţelei naţionale de telecomunicaţii pe trei nivele (local, adaptare interurbană şi tranzit interurban), acţiune finalizată în 1988. Modelul a fost preluat şi pe plan internaţional fiind păstrat şi la ora actuală într-un format similar, LX – TX”, aflăm din „Scurtă istorie a telecomunicaţiilor în Eomânia”, editat de autoritatea naţională ANCOM.
Topul internaţional al turnurilor
Hai să vedem cum stăm cu înălţimea totală a turnului. La Galaţi avem deci 110 m., Turnul din Berlin - Berliner Fernsehturm (Poreclit Turnul Alex) -, construit în ´69, în fosta Germanie comunistă, avea 365 de metri şi a urcat după revoluţie la 368. E al patrulea însă ca înălţime, după Ostankino din Moscova, Kiev, şi Riga.
Cu 634 m. înălţime, proaspăt terminat după numai patru ani şi 820 mil. dolari, aşteptând 32 milioane de vizitatori anual, este „Copacul cerului” – „Tokyo Skytree” – deocamdată, cel mai înalt turn din lume, de două ori cât Turnul Eiffel (324 m.). Este înconjurat de peste 300 de magazine şi restaurante, un planetarium şi un aquarium, nu de un părculeţ şi blocuri, ca la noi… Turnul Canton din Guangzhou, China, are 600 m., iar Turnul Eiffel din Paris, Franţa (324 metri).
