* În cei 25 de ani trecuţi de la Revoluţie, Galaţiul a avut şase primari, trei aleşi şi trei numiţi * Eugen Durbacă a stat la cârma oraşului două mandate, Dumitru Nicolae - trei, iar Marius Stan este la jumătatea primului mandat
Nu mai puţin de trei primari a schimbat Galaţiul din ianuarie 1990 şi până în februarie 1992, când au avut loc primele alegeri locale democratice. Din ’92 şi până acum au avut loc şase scrutine locale, dar gălăţenii au preferat să-şi reconfirme primarul de două, respectiv, trei ori. Iată ce au făcut edilii Galaţiului pentru oraş.
O zi, trei luni, 20 de luni
În ianuarie 1990, după constituirea Consiliului Municipal al Frontului Salvării Naţionale Galaţi, primar al oraşului a fost numit inginerul Ion Muşat. N-a fost primar decât pentru o zi.
În martie, era numit primar profesorul universitar Florea Oprea. Nici el n-a rezistat mult. Pe 2 iulie 1990, noul primar al Galaţiului a fost desemnat, de către CPUNM Galaţi, inginerul Samoilă Pătraşcu. "Toată lumea ştie că am avut primar de o zi, în ianuarie, după care, aproximativ o lună şi jumătate nu am avut niciun primar, iar din luna martie pe postul de primar a fost Florea Oprea. Dumnealui a încercat, în măsura în care a putut, împărţindu-se între Universitate şi Primărie, să rezolve problemele. Dar nu a prea reuşit", declara Samoilă Pătraşcu, la preluarea mandatului. După 20 de luni de mandat, realizările lui constau în suplimentarea numărului de becuri de pe străzi, de la 2.500 la 6.500, semaforizarea unor intersecţii şi amenajarea a 500 de locuri de parcare.
De două ori Durbacă
În februarie 1992, Eugen Durbacă a fost ales primarul Galaţiului din partea Uniunii Stângii Democrate. La finele primului mandat, Durbacă se lăuda că a realizat: Uzina de Apă II, Ansamblul arhitectonic Lapidarium Centru, Cantina de Ajutor Social şi reparaţia capitală a străzilor Brăilei, Siderurgiştilor şi Domnească, mândrindu-se că a înlocuit bordurile şi covorul asfaltic. Aşa se explică dispariţia bordurilor de granit şi bazalt... Tot lui i se datorează „dughenizarea” oraşului, prin construcţia haotică a mii de chioşcuri, gherete şi garaje. Acesta era doar începutul!
Citeşte şi: Ce CONCERTE şi SPECTACOLE pregăteşte Primăria de REVELION
În 1996, Eugen Durbacă era reales primar din partea PDSR. Realizările cu care se lăuda la finalul celui de-al doilea mandat erau: parcul din Valea Ţiglinei, pasajul pietonal de la P-uri, parcul din Mazepa, modernizarea viaductului de la Gară, amenajarea pieţelor şi asfaltarea unor străzi şi a Drumului de Centură. Evident, Galaţiul a fost sufocat de chioşcuri şi garaje. Primarul se lăuda că a "repartizat 4.500 de locuinţe sociale". Asta a însemnat, de fapt, distrugerea caselor din centrul vechi al oraşului, unele adevărate opere de artă şi monumente ale epocii, prin popularea lor cu familii numeroase de romi, care le-au distrus, furat şi pus pe foc bucată cu bucată! Şi dacă de dughene putem scăpa, casele vechi ale oraşului sunt pierdute pentru totdeauna…
De trei ori Nicolae
În anul 2000, Dumitru Nicolae a devenit primar PSD al Galaţiului. La finele primului său mandat, se mândrea cu: reparaţia a 60 la sută din subsolurile blocurilor cu bani de la bugetul local, contorizarea consumurilor de apă caldă şi rece, asfaltarea străzilor din cartierele mărginaşe şi plantarea unui milion de copaci.
În 2004, gălăţenii l-au vrut din nou primar. La finalul celui de-al doilea mandat, Nicolae se lăuda că a atras fonduri UE de peste 85,7 milioane de euro pentru infrastructură, sistem integrat de management al deşeurilor, programe sociale şi monitorizarea integrată a factorilor de mediu şi îmbunătăţirea serviciilor publice.
În 2008, Dumitru Nicolae a fost reales, pentru a treia oară, primar. Începând din 2009, problemele de sănătate l-au ţinut prin spitale, aşa că i-a oferit drept de semnătură viceprimarului PSD Nicuşor Ciumacenco. Printre cele mai importante obiective realizate în ultimul său mandat se numără: Piaţa de gros, parcul din zona Selgros, modernizarea Teatrelor Dramatic şi Muzical, sera oraşului, cartierul Cantemir, staţia de tratare a apelor menajere şi staţia de colectare gunoi.
Numele lui Nicolae rămâne legat de proiectele ISPA: sistemul integrat de colectare a deşeurilor menajere şi industriale şi reabilitarea reţelelor de apă potabilă, canalizare şi construcţia staţiei de epurare a apelor uzate. Numai că tarele acestor două proiecte imense de infrastructură sunt pe măsură. Lucrările s-au desfăşurat în trei viteze: încet, încetişor şi pe loc, dar mai ales prost. Falezogaura e o dovadă…
Tot în mandatul lui Nicolae a început construcţia Parcului Industrial, care nici acum nu este funcţional! Şi tot lui Nicolae i se datorează dispariţia Teatrului de Păpuşi „Gulliver” şi transformarea lui într-o secţie a Dramaticului.
Stan, la jumătatea mandatului
Ales în iunie 2012, Marius Stan a finalizat investiţiile începute de Nicolae: axa Oţelarilor - Asachi, străzile Bălcescu, Democraţiei şi Ana Ipătescu, Grădina Publică (modernizând şi fântâna arteziană), Parcul Rizer, bazinul de înot de la Baia Comunală, Sala Sporturilor şi parcarea de TIR-uri. Trebuie spus că fiecare dintre aceste proiecte a trebuit modificat şi îmbunătăţit, deoarece suferea de lipsuri şi de aberaţii demne de un Dorel. Asfaltarea străzii Brăilei, Parcul Viva şi primul parc de cartier din Micro 39 sunt primele realizări marca Stan.
Marius Stan a început restructurarea urbană prin demolarea garajelor şi a chioşcurilor. Din păcate, primele parcări cu locuri de joacă şi spaţii verzi, menite să ia locul garajelor, şi primele galerii comerciale în locul chioşcurilor se lasă aşteptate. Şi tot Stan a alungat plictiseala, organizând spectacole şi festivaluri publice de mii de euro. Stan a demarat construcţia primului campus de locuinţe sociale şi licitează pentru realizarea celui de-al doilea. Într-o nesfârşită licitaţie este şi modernizarea Orăşelului Copiilor, precum şi construcţia sediului Primăriei prin transformarea fostei Săli a Aplaudacilor.
Dar cel mai important proiect lansat de Stan este construcţia unui tunel pe sub Dunăre, după ce toţi predecesorii lui s-au lăudat că vor face pod peste fluviu. Marius Stan mai are la dispoziţie un an şi jumătate pentru a-i convinge pe gălăţeni că mai merită un mandat.
Oraş cumplit de negustori... guvernat de ingineri
Galaţiul a fost abonat la primari cu pregătire de inginer. Astfel, Ion Muşat, primarul de-o zi, a fost inginer, urmat de prof. dr. doc. univ. ing. Florea Oprea. Inginer a fost şi Samoilă Pătraşcu. Am continuat cu Eugen Durbacă - inginer mecanic, Dumitru Nicolae - inginer energetician şi Marius Stan - inginer metalurg, prin pregătire.
În foto: Samoilă Pătraşcu, Florea Oprea, Eugen Durbacă, Dumitru Nicolae şi Marius Stan
