- Salvarea tradiţiilor în euroregiune * Un proiect al Centrului Cultural "Dunărea de Jos" * Fuste de ştevie şi costume populare
Fără repetiţii pentru filmare!
După cum povestea ieri folcloristul şi actorul Paul Buţa, de altfel proprietar al unui mic muzeu al satului, la filmările făcute ceremonialului de invocare a ploii, în timpul acţiunii de cercetare desfășurate în câteva sate din Republica Moldova şi Ucraina (unde a invoca şamanic ploaia mai este considerată o trebuşoară de tehnologie divină şi nu doar un obicei aproape uitat, ca pe la noi), câţiva săteni au cerut, cu disperare, să nu se mai repete invocaţia, după ce cu câteva zile în urmă tocmai săvârşiseră un astfel de ritual şi, bineînţeles, plouase, chiar cu asupra de măsură! Ei bine, am simţit cu toţii şi ieri această teamă că moldovenii chiar vor reuşi să aducă ploaia şi să strice astfel cheful spectatorilor.
Crinoline în Ucraina
Simpozionul „Cercetarea, reconstituirea, conservarea şi valorificarea obiceiurilor străvechi” şi spectacolul folcloric s-au desfăşurat în cadrul proiectului cultural internaţional desfăşurat de Centrul Cultural "Dunărea de Jos" şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, cu finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional. Un proiect lucrat la Centrul Cultural de Laura Panaitescu, câştigător, printre numai alte 15 proiecte din 64 concurente! Ieri au evoluat bătrani, copii, în costume populare (deşi firesc, spun specialiştii, este portul obişnuit; într-un sat din Ucraina paparudele nu aveau fuste din iarbă, ci rochii moderne cu... crinolină!) din Vânători, Braniştea, Cuza Vodă, și din braionul Cahul: satele Cucoara, Andrușul de Sus și Pelinei; românii din Ucraina n-au putut ajunge. Iar lângă fetele din raionul Cahul care şi-au trecut peste graniţă şi căldură rochiile de paparudă din frunze de brusture sau de ştevie puțin ofilite, altele au venit în costume populare aproape româneşti, vădit influenţate de convieţuirea slavă îndelungată. Am ascultat ieri frumoase dovezi de credinţă din partea cercetătoarei Steluţa Pârâu, muzeografă tulceană, veche colaboratoare cu instituţii culturale gălăţene, a lui Amelian Chirilă, starostele grupului folcloric bărbătesc din Tuluceşti, ale Anişoarei Stegaru, cercetător la Centrul Cultural gălăţean, Rodicăi Beneşescu, directoarea Centrului Cultural din Cahul, dăruitei folcloriste Steliana Frigioiu din Pechea și ale altora.
