Distinsul profesor de matematică tecucean Virgil Pavel, care a slujit învățământul preuniversitar timp de 40 de ani la Colegiul Național "Spiru Haret", fiind o perioadă și director al acestei prestigioase instituții, a impresionat, după pensionare, prin pasiunea cu care s-a dăruit cuvântului scris, cultivând îndeosebi literatura cu caracter documentar-memorialistic și studiul monografic. Așa se face că în perioada 2016-2023 a scris și publicat nouă cărți, cea mai recentă fiind "Un om între două lumi: Ion (Jan) Hurjui", apărută la Editura "Junimea", din Iași, în 2023. Având ca subtitlu sintagma "Repere monografice", volumul este consacrat unei mari personalități a medicinei românești, pionier al geriatriei și gerontologiei la Iași, colaborator al Anei Aslan și succesor al acesteia la președinția Societății Naționale de Geriatrie - Gerontologie din Otopeni, ilustru scriitor în același timp, Ion (Jan) Hurjui, OM care a aparținut prin activitatea sa atât lumii medicale, cât și lumii literare, fiind cunoscut mai ales ca poet, dar și ca prozator și dramaturg.
După prefața semnată de prof. dr. Doru Scărlătescu ("Un diptic milenar - lira și caduceul"), un amplu și substanțial eseu despre "relația dintre medicină, ca știință strâns articulată a vindecării omului, și disciplinele umaniste, în special literar-artistice", monografistul, într-un convingător "Argument", lămurește cititorul în privința demersului său pentru elaborarea acestei cărți, esențial fiind faptul că l-a cunoscut pe medicul-poet încă de când acesta avea 14 ani și urma cursurile Liceului de băieți "Dimitrie Sturdza" din Tecuci, au rămas prieteni toată viața, s-a bucurat întotdeauna de realizările deosebite ale acestuia, își făceau vizite reciproce și a considerat o datorie morală să lase "generațiilor viitoare un model de om, de medic și de poet responsabil de viața comunității în care a trăit". "Vă mărturisesc, notează monografistul, că nu pot renunța la nimic din ceea ce m-a legat de omul, poetul și medicul Ion (Jan) Hurjui, deși această tolbă a amintirilor este greu de purtat în inima mea. N-aș vrea să rămân cu un sentiment de vinovăție față de cel plecat, față de colegii de breaslă, față de familie, față de toți cei care l-au cunoscut, prin omiterea vreunui aspect important al acestei remarcabile personalități".
Materialul epic este structurat în mai multe secțiuni: "Coordonate biografice", "Dialoguri", "Efigii", "Consemnări critice", "Fișă bibliografică", "Anexe", "Galerie foto", "Autografe Ion Hurjui pentru familia Virgil Pavel". În prima secțiune suntem purtați pe meleagurile natale ale medicului-poet, mai întâi în localitatea Ploscuțeni (fostul județ Tecuci, azi în Vrancea), unde Jan Hurjui s-a născut pe 18 aprilie 1933, ca fiu al învățătorilor Ana și Gheorghe Hurjui (în certificatul de naștere - 1 mai 1933), apoi în Vladnicul de Sus (Vrancea), satul natal al tatălui, unde familia sa s-a mutat în 1935 și unde copilul a urmat clasele primare. Perioada cât a fost elev la Liceul de băieți "Dimitrie Sturdza" din Tecuci îi dă prilejul autorului să evoce chiar cu ajutorul amintirilor medicului-poet atmosfera de emulație care domnea în acea școală, azi Colegiul Național "Calistrat Hogaș", pe unii dascăli, climatul cultural din orașul de pe malul Bârladului, activitățile la care participau elevii, începuturile literare foarte promițătoare ale elevului Jan Hurjui, astfel că profesoara de limba română îl considera un "potențial scriitor". Urmează anii de studenție la Facultatea de Medicină din Iași (1951-1957), căsătoria cu Valeria Ghiugan (1957), studentă la aceeași facultate, stagiul ambilor soți ca medici la Tutova, transferul la Iași, începutul carierei universitare și parcurgerea tuturor treptelor didactice până la rangul de profesor universitar doctor specialist în Gerontologie - Geriatrie, șef al Clinicii a V-a Medicală din cadrul UMF "Grigore T. Popa", înființarea Cenaclului "Vasile Voiculescu" în cadrul aceleiași instituții, pe care l-a condus până în 2004. Prima secțiune se încheie cu un succint și admirabil portret a soției medicului-poet, Valeria Hurjui (n. 1935 - d. 2015), specialistă în medicină internă, îndeosebi în toxicologie clinică, "creatoare de școală medicală în acest domeniu".
"Dialogurile" care urmează includ trei interviuri luate distinsului profesor de Nicolae Busuioc ("Medicii și scriitorii au datoria să fie buni și generoși"), Aurel Brumă ("Îngerii de fiecare zi") și Ioan Culiță Ușurelu ("Scriitori contemporani din Vrancea"). Toate conțin informații prețioase despre viața lui Ion (Jan) Hurjui, despre opera științifică medicală și cea literară, despre cercetările sale și ale altora din domeniul Geriatriei și Gerontologiei românești, în timp ce în secțiunea "Efigii", personalitatea medicului și scriitorului este evocată de prieteni și colegi de muncă, de foști studenți - azi medici (conf. univ. dr. Petru Butuc, dr. Richard Constantinescu, conf. univ. dr. Cristina Maria Gavrilescu, Rodica Ghiuru, șefă de clinică la UMF "Grigore T. Popa", prof. univ. dr. Mihai Glod, Silvia Voicu, medic primar în Tecuci), scriitorii Mircea Radu Iacoban, Grigore Ilisei, Ionel Necula, Nicolae Turtureanu, Radu Vladimir.
Textele grupate în secțiunea "Consemnări critice" au menirea să scoată în evidență cât de apreciate au fost poezia, proza și dramaturgia lui Ion Hurjui, felul cum creația sa a fost receptată de critica literară. Iată, de pildă, Dan Laurențiu afirmă că volumul de debut al medicului-poet ("Noaptea Pandore") "relevă un talent autentic și matur, cu o înaltă concepție despre poezie, înțelegând actul liric ca pe o comuniune sacră cu misterele dintâi ale lumii" (p. 129). Nicolae Manolescu menționează că "poetul cultivă stările tulburi, anxioase, vagul sufletesc și și-a pus la punct un stil interogativ din care nu lipsesc aluziile livrești (Iov, Robinson, Clitemnestra, Hamlet, Pandora. El întreține un veritabil suspans liric" (p. 130). Constantin Ciopraga, lecturând volumul "Ornicul tăcerii" (1971), descoperă în persoana poetului "un reflexiv, înclinat spre introspecție și gravitate, abstract adesea", volumul având ca dominantă "ideea de timp, ca fenomen existențial de prim-plan". Alte aprecieri sunt datorate criticilor: Virgil Cuțitaru, Zaharia Sângeorzan, Dumitru Micu, Vasile Rebegea, Al. Călinescu, Daniel Dumitriu, Voicu Bugariu, Lucian Vasiliu, Paul Dugneanu, Vasile Leonte, Mihai Drăgan, Ioan Holban, Ștefan Oprea etc.
Două fișe, una biografică și alta bibliografică, "Anexe" și "Galerie Foto" încheie aceste "repere monografice" la sfârșitul cărora cititorul are o amplă imagine a medicului-poet Ion (Jan) Hurjui (plecat la Domnul la 1 septembrie 2021) și a ceea ce înseamnă el și creația lui pentru știința medicală, învățământul medical și literatura românească. Este meritul profesorului-scriitor Virgil Pavel, care, după cum afirmă și prof. univ. dr. Doru Scărlătescu, "prin efortul lui și prin contribuția unui număr însemnat de colaboratori, autori de pagini memorialistice, de tip colocvial ori doct analitice, a refăcut traseul vieții și activității unei personalități exemplare a capitalei moldave, cu rădăcini și vizibile nostalgii tecucene, doctorul poet Ion (Jan) Hurjui".
