Andrei Șaguna, Sfântul care putea substitui un întreg guvern

Andrei Șaguna, Sfântul care putea substitui un întreg guvern
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

 

  • Interviu realizat cu Înalt Prea Sfinţitul Părinte Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealui, preşedintele Comisiei de Canonizare din cadrul  Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
În pagina precedentă de ”Credinţă” am adus în atenţia cititorilor noștri câteva aspecte despre cum trebuie să ne comportăm în viaţa de pe pământ, să rămânem în evlavia și memoria poporului și pentru ca în viaţa de apoi să putem urca în icoană!  În acest scop, ne-am adresat Înalt Prea Sfinţitului Părinte Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealui, președintele Comisiei de Canonizare din cadrul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

  Astăzi ne vorbeşte despre lucrarea pastoral misionară, culturală și administrativă a Sfântului Andrei Șaguna (1808-1873), canonizat în 2011, cu dată de pomenire în 30 noiembrie, zi când îl pomenim pe Sfântul Apostol Andrei, Încreștinătorul României.

- Înalt Prea Sfinţite Părinte Laurenţiu Streza, am pornit în exemplificarea noastră având în centrul atenţiei personalitatea Mitropolitului Andrei Șaguna, primul Mitropolit al Ardealului, cel care la 24 decembrie 1864 a reînfiinţat actuala mitropolie, pe care cu vrednicie o conduceţi. Cum au întâmpinat românii canonizarea sa în 2011?

- Despre Sfântul Andrei Șaguna s-a scris foarte mult, semn că personalitatea sa și faptele sale minunate ne adună în unitate de credinţă și de identitate naţională. Numai în anul jubiliar 2008, când s-au sărbătorit două sute de ani de la nașterea sa s-au scris peste o mie de lucrări. ASTRA din Sibiu, asociaţie înfiinţată tot de mitropolitul Andrei Șaguna, a făcut o astfel de socoteală și a ajuns la concluzia că în prezent sunt editate peste 3000 de lucrări de esenţă despre Andrei Șaguna, care abordează din diferite unghiuri de vedere personalitatea marelui Mitropolit. Acest Sfânt român abia urcat în icoană nu are doar meritul de a fi reînfiinţat și reașezat pe temelii trainice Mitropolia Ardealului. Andrei Șaguna nu numai că a refăcut în demnitate și administrativ Mitropolia Ardealului, intervenind, în nenumărate rânduri, în faţa Curţii de la Viena, a Patriarhului ortodox sârb și la Congresul naţional-bisericesc sârb din Carloviţ, el a reînviat toată viaţa culturală și socială a românilor din tot Ardealul. S-a spus odată la o conferinţă despre Andrei Șaguna că el putea substitui un întreg guvern. Indiferent pe ce post de ministru l-ai fi pus, el era deja ministru…

- Peste veacuri impresionează preocuparea sa de a scoate la lumină poporul român, numai dacă ne gândim că a fost cel care a dat posibilitatea românilor din Ardealul trecut sub tăvălugul habsburgilor, al austro-ungarilor să se lumineze prin educaţie, prin înfiinţarea de școli…

- Sfântul Andrei Șaguna cuprindea în grija sa toate domeniile, iar faptele sale minunate stau și astăzi la temelia vieţii cultural-spirituale din întreg Ardealul. Gândiţi-vă că în timpul păstorii sale au fost puse bazele învăţământului de masă în Ardeal; avea în grijă întreţinerea a 800 de școli, din care peste 300 au fost înfiinţate de el, construite de el. Tot Sfântul Andrei Șaguna a înfiinţat două mari colegii, unul pentru teologi, la Sibiu, cu existenţă neîntreruptă de 225 de ani și un alt colegiu, la Brașov, care doar ce a fost retrocedat la o lună de la canonizarea lui Șaguna...

- Pe lângă calitatea de mare Teolog, Sfântul Andrei Șaguna rămâne pentru toţi românii, un mare om de cultură. El este cel care a înfiinţat ziarul ”Telegraful român”, cu activitate neîntreruptă până astăzi, ziar prin care a luminat poporul cu cuvântul Evangheliei...

- De fapt, așa și este reprezentat în icoană, purtând în mână Biblia, ziarul ”Telegraful român” și Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române.

- Între multele discipline pe care le stăpânea Andrei Șaguna a fost și Dreptul. Din această perspectivă, cum s-a implicat în viaţa Bisericii Ortodoxe Române ?

- Mitropolitul Andrei Șaguna a ajutat foarte mult Biserica, pentru că era policalificat în toate, făcuse Dreptul la Budapesta… În compendiul lui de Drept, el a adus o noutate la acea vreme în Administraţia bisericească, a statornicit norma de reprezentare în organismele din conducerea Bisericii Ortodoxe Române. El a fost cel care a determinat trecerea de la o conducere clericală, de la un clericalism absolut, la o conducere mixtă în Biserică, formată din clerici alături de laici. Această normă de reprezentare a fost trecută în Statutul Organic al BOR și se păstrează și astăzi. Această structură pornește de la bază, de la nivelul adunărilor eparhiale până sus, la cel mai înalt for bisericesc. (va urma)

 

Citit 4571 ori Ultima modificare Vineri, 24 August 2012 18:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.