Istanbul, cel mai mare oraş din Europa, cu 18 milioane de locuitori, se întinde pe două continente. Risipită pe o sumedenie de coline, metropola coboară până la Marea Marmara, într-o parte, şi până la Marea Neagră, în partea opusă. Cele două mări comunică prin strâmtoarea Bosfor.
Atmosferă mirifică
Astăzi, Bosforul este străbătut de enorme vapoare de croazieră care trec pe sub cele două poduri suspendate, lungi de mai bine de 1 km, podul Bosfor şi podul Fatih Sultan Mehmet, în timp ce trenurile folosesc tunelul subteran Marmaray. Castelele şi vilele de pe ţărmuri creează impresia unei Veneţii cu ape mai albastre. Impresia se schimbă când pătrunzi în interiorul oraşului. Practic, ai senzaţia că te plimbi pe străzile unui Paris balcanic. Noaptea, bulevardele sunt luminate a giorno. Negustorii insistă să le treci pragul, vitrinele gem de podoabe din aur, muzicanţii îşi înstrunează instrumentele pe ritmuri orientale.
Cafenele în cimitire
Ghemuiţi pe trotuare, bijutierii ambulanţi ciocănesc de zor pe micile lor nicovale. Lângă ei, pe străzi şi prin parcuri, mii de pisici se zbenguiesc sau fac tumbe în aer după frunzele risipite de vânt. Ca să te ascunzi de briză, poţi foarte bine să te adăposteşti într-o cafenea din vechile cimitire otomane. Intri pe poarta din grilaj masiv, treci printre morminte (aici un paşă, dincolo un sultan) şi pătrunzi apoi pe terasa cafenelei.
Marele Bazar, fondat în 1461
Cum se luminează de ziuă, oraşul devine un furnicar. Chiar şi aşa, pisicile dormitează nestingherite printre picioarele trecătorilor. Miezul furnicarului este Marele Bazar, fondat în 1461, de Mehmet al II-lea. 65 de străduţe, parte din ele acoperite cu arcade fastuoase, de unde e imposibil să mai ieşi cu vreun sfanţ în buzunar. Vânzătorii îţi fac complimente, te invită la un ceai de mere, îţi povestesc într-o română aproximativă despre prietenii lor din România, totul fără grabă. Cine are norocul să fie însoţit de o femeie frumoasă negociază marfa până la 20 la sută din preţul cerut iniţial.
Hipodromul
Nu mai departe de 300 de metri de Marele Bazar se află Hipodromul, început de Septimius Sever în 203 d.H. Construit în formă de potcoavă, are în centru obeliscul adus de împăratul Theodosius tocmai din Egipt. Pe la 1500 î.H. încă se înălţa în faţa templului din Karnak. Tot aici sunt şi Columna Şarpelui, ridicată în cinstea victoriei oraşelor greceşti asupra perşilor la Salamina şi Plateea, în 479 î. H. Spirala a fost turnată din metalul obţinut prin topirea armelor celor învinşi.
Hagia Sofia
Hipodromul se învecinează cu Sfânta Sofia (Hagia sau Aya Sofia). Transformată în muzeu, uriaşa biserică are un trecut zbuciumat. Începută de împăratul Constantin şi terminată de fiul său Constantius, în 360 d. H., Megalo Ekklesia a fost arsă în secolul al V-lea de credincioşii înfuriaţi de exilarea lui Ioan Hrisostom. Theodosius al II-lea a reconstruit-o în 415 d. H. Şi construcţia aceasta a ars în timpul răscoalei din 532 d. H. La 39 de zile după incendiu, Iustinian a demarat lucrările de refacere, care s-au încheiat în 537 d. H. Trecând pragul bazilicii, împăratul ar fi strigat: „Solomon, te-am întrecut!” De-a lungul secolelor, însă, biserica a fost aproape ruinată de cutremure sau jefuită de soldaţii creştini participanţi la cea de-a patra cruciadă. Odată Constantinopolul cucerit de turci, biserica este transformată în moschee, iar Süleyman I (1520-1566) acoperă frescele şi mozaicurile creştine.
Date istorice
De la Byzantion la Constantinopol
Sinteza arhitectonică este reprezentativă pentru Istanbul: un oraş al mixturilor şi confluenţelor. Mai cosmopolit decât Parisul şi, totodată, mai plin de viaţă. Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit şi Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului latin din Orient, între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453, şi a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.
Singurul megalopolis întins pe două continente
Istanbul este cea mai mare concentrare urbană a Turciei şi singurul megalopolis din lume întins pe două continente. Partea europeană se află situată în regiunea istorică Tracia, iar cea asiatică în Anatolia. Poartă numele oficial de Istanbul din 28 martie 1928. Alături de Atena şi Roma, Constantinopolul, adică Istanbulul se clasează printre cele mai venerabile capitale ale Europei. El a fost înscris pe lista patrimoniului mondial al UNESCO începând cu anul 1985. Ca şi Constantinopolul în Evul mediu, astăzi Istanbul este cea mai mare aglomerare umană a Europei.
(Informaţii preluate din surse online)
Citeşte şi: Itinerarii pentru iubitorii de adrenalină: DESTINAŢII turistice ÎNSPĂIMÂNTĂTOARE
