* Viaţa liberă vă spune care sunt principalele proiecte aflate pe masa Consiliului Judeţului la şedinţa din luna ianuarie * Unele au fost aprobate, altele mai aşteaptă * Care este miza? *
În urmă cu aproape o lună, şedinţa Consiliului Judeţean gălăţean s-a lăsat cu scântei între consilieri fiindcă o parte dintre proiectele propuse de aparatul consiliului sub conducerea preşedintelui nu au fost aprobate.
Am încercat să ne facem o idee asupra celor propuse, indiferent dacă acestea au fost sau nu votate la acea vreme, întrucât cele cuprinse în proiecte vizează atât obiective care ne privesc în mod direct, ca locuitori ai oraşului şi judeţului Galaţi, dar şi modul în care ne raportăm la viitorul regiunii, inclusiv parteneriatul cu judeţele Vaslui şi Tulcea, dar şi cu Moldova (Cahul) sau Ucraina (Izmail şi Reni).
Practic, facem această trecere în revistă a proiectelor şi obiectivelor lor pentru a vedea care este viziunea celor ce ne conduc în ce priveşte viitorul zonei.
Strângerea legăturilor - strategii, formare şi noi sedii
Pentru o mai bună cooperare între judeţul Galaţi şi raioanele Cahul şi Cantemir din Moldova, dar şi Reni şi Izmail din Ucraina, sunt propuse nu mai puţin de cinci proiecte. Patru dintre ele totalizează 599.000 de euro, în condiţiile în care cel de-al cincilea nu are o estimare de finanţare maximă în expunerea de motive ce ne-a fost pusă la dispoziţie.
Unul dintre proiecte vizează consolidarea capacităţii instiutuţionale şi cea mai importantă activitate vizată este formarea profesională a 20 de persoane reprezentând personalul punctelor de lucru ale Asociaţei de Cooperare Transfrontalieră ce se vor deschide atât în Moldova (Cahul), cât şi Ucraina (Odesa). Mare parte din suma de 150.000 de euro planificată se va cheltui pe dotarea şi aducerea în stare de funcţionalitate a acestor puncte.
Alte două proiecte ce au de asemenea obiective destul de generale sunt cel pentru o dezvoltare durabilă la nivelul Euroregiunii „Dunărea de Jos”, dar şi proiectul denumit „SHARE - soluţii pentru gestionarea reformei administrative în Euroregiune”. Proiectele vizează de la întâlniri de lucru între echipe de experţi, reprezentanţi ai administraţiilor publice locale, mediului de afaceri, dar şi ai societăţii civile, până la elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă, a unor metode mai bune de comunicare pe orizontală şi verticală între autorităţi, dar şi punerea în funcţiune de noi puncte de lucru şi realizarea de materiale de promovarea Euroregiunii. Fiecare din cele două proiecte ţinteşte o finanţare de câte 150.000 de euro.
Până acum, 450.000 de euro propuşi pentru întâlniri, strategii, expertize, studii, formare profesională şi sedii noi.
Implicarea instituţiilor în problemele zonei
Două dintre proiecte au drept scop implicarea autorităţilor în eradicarea corupţiei, dar şi a traficului de persoane.
Printr-un proiect estimat la 149.000 de euro se vor organiza acţiuni transfrontaliere comune de informare, sensibilizare, educare, dar şi prevenire şi combatere a fenomenului de corupţie. Acţiunile vizează atât instituţii publice, cât şi ONG-uri, ţintind totodată şi o îmbunăttăţire a fluxului de informaţii către mass-media.
Traficul tranfrontalier de persoane este combătut printr-un proiect căruia nu i s-a făcut încă o estimare oficială, dar prevede înfiinţarea a două centre de consilere juridică, unul în Izmail şi unul în Cahul, instruirea a 20 de persoane din Galaţi, 20 din Izmail şi 10 din Cahul care, la rândul lor, să informeze în scopul prevenirii 800 de tineri aflaţi în situaţii de risc de a deveni victime ale traficului de persoane.
Protecţia mediului, eficienţă energetică şi eco-turism
Protecţia mediului este abordată printr-un proiect ce îsi propune să evalueze sistemul de gestionare a deşeurilor în conformitate cu strategiile europene şi să creeze puncte de informare în Galaţi, Cahul şi Izmail. În total, cei 150.000 de euro estimaţi vor mai acoperi vizite, seminarii şi materiale de informare.
Alt proiect ce vizează protejarea mediului este cel de promovare a energiei regenerabile. Foarte aplicat, proiectul propunea realizarea de sisteme de iluminat public pe bază de panouri solare pe drumul dintre Oancea şi Cahul, la Centrul Tranfrontalier de Protecţia Mediului de la Vlădeşti şi a unui proiect pilot pentru oraşul Reni. Toate pentru 150.000 de euro.
Nici ecoturismul nu este lăsat la o parte, fiind urmărită extinderea Muzeului Satului de la Gârboavele cu alte trei gospodării tradiţionale şi anexele aferente, o biserică de lemn şi un han, totul pentru 400.000 de euro, 10 la sută din banii CJG.
Euroturism, dar şi turism rural - mediul de afaceri, dar şi mass-media
Pentru a promova turismul în zona Galaţi, CJG vrea să extindă Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii cu sere noi, atât pentru expunere şi vizitare, dar şi pentru reproducere, cercetare şi activităţi didactice, centrală termică pentru acestea, asistare pe calculator a gestionării lor şi surse solare pentru energia necesară. Investiţia e inclusă într-un proiect de euroturism care mai vizează modernizarea zonei de odihnă şi agrement de la „Lacul Sărat” din Cahul, dar şi construirea unui monument-obelisc la cetatea Izmail. Proiectul este al doilea ca valoare dintre cele propuse, 1,6 milioane de euro, din care 50 la sută suportaţi de CJG, dar mult mai ieftin decât reabilitarea unui parc local.
Turismul rural este încurajat şi el printr-un proiect de 100.000 de euro, ce prevede formarea ca manageri şi ghizi turistici a cel puţin 70 de persoane din zonele de graniţă ce intenţionează să-şi înfiinţeze pensiuni.
Mediul de afaceri va fi stimulat prin promovare, un proiect de 150.000 de euro propunând patru studii sectoriale, o platformă on-line despre economia locală, şase ghiduri tematice trilingve pentru afacerişti, un catalog al organizaţiilor în domeniul agro-alimentar.
Nici mass-media nu e uitată de proiectele europene supuse aprobării CJG, vizându-se centre media la nivel euroregional, trei schimburi de experienţă, un portal de ştiri euroregionale şi un concurs de jurnalism pentru tinerii facultăţilor de profil, toate la o valoare maximă estimată de 150.000 de euro.
Şapte miloane de lei pentru informatizarea spitalelor
Unul dintre cele mai interesante proiecte este cel al informatizării accesului pacienţilor la rezultatele medicale, în fapt, un proiect prin care se urmăreşte eficientizarea administrării a trei spitale locale (Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”, cel de Pneumoftiziologie şi cel de Boli Infecţioase „Sf. Cuvioasa Parascheva”).
Proiectul abordează aspecte ce implică informatizarea în medicină, standardizare, interoperabilitate, colectarea datelor şi agregarea acestora în sisteme de suport decizional. Fiind foarte complex şi totodată foarte costisitor - şapte milioane de lei, din care aproape un sfert, TVA-ul, trebuie asigurat din bugetul CJG - proiectul merită o discuţie separată, pe care v-o promitem într-una din ediţiile viitoare.
Şi totuşi, de ce această tăcere?
Una peste alta, din punct de vedere al domeniilor vizate, de interes pentru comunitate, proiectele par a fi suficient de importante, cele mai multe meritând toată susţinerea, atât cât le-am putut noi analiza din expunerile de motive.
Bineînţeles, ele sunt rodul muncii unui aparat de funcţionari publici care transcede mandatele vremelnice ale oamenilor politici. În condiţiile în care se susţine că avem de-a face cu proiecte valoroase pentru comunitate, e greu de înţeles ce îi împiedică pe oamenii politici să le facă cât se poate de cunoscute, pentru ca votul lor să beneficieze de o susţinere cât mai largă din partea cetăţenilor cărora, în definitiv, le sunt adresate?
