Odată cu anunţatul faliment al Apaterm, Primăria a pus pe masă trei variante de resuscitare a sistemului de termoficare din Galaţi. În zilele care urmează le vom prezenta pe toate, cu plusuri şi minusuri.
"Una dintre ipoteze este activarea proiectului Calorgal, în cadrul căruia abonaţii pot face convenţii de plată individuale direct cu furnizorul de servicii de termoficare. Astfel, banii nu mai trec prin asociaţiile de proprietari şi gradul de colectare a contravalorii facturilor va fi unul mult mai bun", declara primarul Marius Stan, săptămâna trecută.
Avantajul acestei soluţii este că s-ar merge pe structura deja existentă a actualului Apaterm, cel puţin până la noi investiţii. Dezavantajul ar fi că, practic, aceiaşi oameni care au dus Apaterm în faliment se vor ocupa de noul proiect.
Surse din cadrul Apaterm au susţinut în nenumărate rânduri că soluţia contorizării individuale a apartamentelor a fost pusă pe masa aleşilor locali de cel puţin opt ani, însă municipalitatea nu a acceptat-o din varii motive.
Pe de altă parte, contorizarea individuală ar presupune noi costuri pentru noua firmă, având în vedere că este greu de crezut că un proprietar deja dator va fi de acord să scoată bani din buzunar pentru un nou aparat. De asemenea, prin contorizarea individuală, s-ar putea controla mult mai bine costurile pentru fiecare apartament.
Practic, în acest moment, abonaţii Apaterm plătesc, pe lângă căldura consumată, şi pierderile din reţea, dar şi o parte din datoriile vecinilor. În plus, prin contorizarea individuală, abonaţii nu ar mai depinde de restul vecinilor.
Caz concret de situaţie aberantă
Actualul mod de contorizare duce la situaţii aberante, după cum este cea prezentată mai jos:
"La primirea facturii pentru luna noiembrie 2014, am vrut să vedem cât ne costă căldura, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2013, în condiţiile în care preţul gigacaloriei a scăzut de la 247,73 de lei la 200 de lei şi un număr de 33 de proprietari de apartamente din asociaţie şi-au montat centrale termice pe gaz", a explicat Costel Răsghin, administrator al asociaţiei de proprietari numărul 177.
"Am constatat astfel că factura de căldură se ridică la suma de 18.217,18 lei, faţă de 6.430,10 lei în anul 2013, deci o creştere de 283,31 la sută", a mai spus acesta.
Practic, deşi numărul abonaţilor a scăzut serios, iar gigacaloria s-a ieftinit, factura s-a triplat! În aceste condiţii, nu este de mirare că restanţele populaţiei către Apaterm, aici incluzând şi penalităţile, se ridică la peste 157 de milioane de lei. Şi asta în condiţiile în care numărul apartamentelor branşate la sistemul de termoficare a ajuns de la peste 120.000 în 1989 la mai puţin de 62.000.
