* Interviu cu Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi * Ce au de reproşat reprezentanţii mediului de afaceri celor care se ocupă cu acţiunile antifraudă
Noul Cod fiscal pare a aduce, în sfârşit, o rază de lumină şi pe uliţa micilor întreprinzători. Care sunt aşteptările mediului de afaceri, dar şi ce mai este de îndreptat în relaţia cu instituţiile ANAF, aflăm din interviul acordat de Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi:
- Cum este noul Cod fiscal, este el "soluţia universală" pentru relansarea economică, aşa cum ni se spune adesea?
- Sigur, nu este o soluţie universală. Dar toată activitatea economică se reglează după Codul fiscal. El a fost introdus iniţial, tot la cererea patronatelor, în ideea de a avea un mediu fiscal predictibil. Numai că, în timp, Codul fiscal l-am avut, l-am constituit, dar a început să-şi piardă din rol, din cauză că nu se respectau regulile jocului, iar Codul fiscal era modificat când şi cum se nimerea, dând peste cap activitatea întreprinderilor. De data asta, asistăm pentru prima dată la nişte strategii discutate cu patronatele, cu partenerii sociali, pentru a avea un Cod fiscal pe o perioadă mai lungă, chiar până în 2018.
- Nu e un termen prea lung? Va ţine "minunea" şi în cazul unei eventuale alternanţe la putere?
- Aici este o problemă, iar noi am cerut să se ajungă şi la un acord al partidelor politice pe tema Codului fiscal, pentru că ne-am spus că aşa ar fi corect. Dar această formulă fiscală are şanse să reziste şi pentru că, în accepţiunea noastră, este de factură liberală, chiar dacă acum la putere este stânga. Prin urmare, chiar dacă, să zicem, ar veni liberalii la putere, n-ar avea motive să schimbe acest Cod fiscal. Cred că el ne poate aduce acea predictibilitate şi normalitate de care mediul de afaceri are nevoie pentru a se dezvolta.
- La taxe, în general acolo unde statul a dat cu o mână, a luat cu două. Nu se poate întâmpla şi acum aşa?
- Da, şi noi ne-am gândit la acest lucru... Pe de altă parte, şi anul trecut s-au redus anumite taxe şi impozite şi nu s-au compensat prin introducerea altora. Să sperăm că o să se ţină de cuvânt şi acum, iar cei care au calculat efectele în plan economic asupra bugetului ţării au o imagine reală, pentru a nu fi nevoiţi să asistăm la contrabalansare prin noi taxe şi impozite. Sigur, părerile sunt împărţite, sunt şi unii analişti care spun că noile măsuri fiscale nu o să reziste, că o să fie nevoie să se reintroducă nişte taxe şi impozite, că o să fie dezechilibrat bugetul, dar, totuşi, în ansamblu, opiniile sunt mai degrabă optimiste.
- Care ar fi cea mai importantă măsură cuprinsă în noul Cod fiscal?
- Toate sunt importante. E un mănunchi de măsuri care sunt favorabile mediului de afaceri. Totuşi, la nivel de principii - dacă am merge pe doleanţa noastră vizavi de ceea ce se numeşte ANAF şi modul în care se desfăşoară controalele - ni se pare foarte importantă aplicarea regulii "in dubio contra fiscum", conform căreia, în cazul unei neclarităţi legislative, se aplică întreprinzătorilor varianta cea mai favorabilă. E un câştig real pentru evitarea unor abuzuri şi chiar a unor fapte de corupţie.
- E "moda" bonurilor fiscale…
- În legătură cu bonurile fiscale, există două abordări. Prima, cea aflată acum în vigoare, care spune că la orice trebuie să dăm bon fiscal, activitatea să fie fiscalizată indiferent de domeniu. Dar în ultima discuţie pe care am avut-o cu reprezentanţii Guvernului, am prezentat şi o nouă abordare, pornind de la sistemul ce se aplica şi la noi în perioada interbelică şi care se aplică şi acum în multe dintre statele europene. Ideea este ca, până la o anumită cifră de afaceri, o anumită putere economică, lucrurile să fie simplificate. Cum era în perioada interbelică? Doreai să-ţi faci o frizerie, o brutărie, prezentai dovada că poţi să faci acest lucru din punct de vedere financiar sau profesional, după care primeai o autorizaţie pentru care plăteai o taxă. O taxă unică, ce se plătea pentru tot anul. Asta era tot ceea ce se plătea pe un an de zile, nu mai venea nimeni în control, nu mai interesa pe nimeni. Veneau, desigur, doar cei care se ocupau de calitatea produselor sau inspecţia muncii. Dar în rest nu mai aveau treabă cu nimic.
- Aşa n-ar rămâne prea mult timp pentru… marea evaziune?
- Păi, asta este! Că problema evaziunii nu e de la cât se poate scoate din această "chioşcăreală", din micile activităţi de subzistenţă. Se pot da amenzi la maxim, că tot nu s-ar scoate cât dintr-o mare evaziune din domeniul alcoolului, petrolului, al ţigărilor, al mafiei de tot felul la nivel mare! Despre asta nu prea se vorbeşte. Apoi, mai este o problemă. Parcă prea se năpusteşte ANAF asupra investitorilor autohtoni, în general IMM-uri, iar pe la marile firme străine nu se aude nici de controale, nici de amenzi. Chiar aşa de corecţi or fi toţi? Ştiu că sunt o mulţime de filiere de ascundere a profiturilor, dar n-am auzit să se fi descoperit vreuna la noi. Nu vreau să pun în discuţie rolul benefic pe care investitorii străini îl au în economie, dar nu vrem ca activitatea ANAF să fie pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă.
- Cum mai este relaţia cu ANAF. S-au auzit multe voci critice...
- Aici, trebuie înţeles un lucru: noi am criticat metodele, nu faptul că sunt controale. La controale am zis doar, dacă se poate, să fie mai puţine şi să fie planificate astfel încât să nu blocheze activitatea societăţilor. Dar, ca metodă, nu se poate să vină ANAF-ul şi antifrauda cu metodele scoase parcă de pe vremea stalinismului, metode de forţă, de intimidare, de umilire şi desconsiderare a întreprinzătorului. Să intri prin restaurante cu pistolul la vedere, ca în Vestul sălbatic, să sperii lumea sau să controlezi până la piele ospătarii sau bucătăresele, să vezi dacă n-au bani în chiloţi! Ce este asta?
- Care sunt urmările controalelor?
- Şi modul în care se finalizează aceste controale este discutabil. Sunt cazuri în care s-au dat amenzi atât de mari încât au omorât firmele de tot! Păi, dacă dai la o frizerie sau un băruleţ o amendă de 200 milioane de lei, s-a terminat cu el, nu mai poate să-şi reia ciclul de activitate. Sancţiunea trebuie să fie proporţională cu faptele, cu neregulile, nu se poate să vii şi să faci demonstraţii de forţă pe pielea micilor întreprinderi. Repet, noi nu avem nimic împotriva controalelor în sine. Dar fii corect şi echilibrat. Iar dacă ANAF-ul e aşa viteaz şi intransigent, să se lupte şi cu mare evaziune, nu numai cu „pârlitul” de la magazinul din colţ!
